Comisia Europeană, cerințe imposibile privind poluarea termocentralelor

Data publicării:
cos poluare

Șeful Complexului Energetic Oltenia spune că CE - Comisia Europeană impune un standard de poluare de 550 grame de dioxid de carbon pe kWh produs, in condițiile în care o centrală nouă pe lignit nu poate polua sub 700 de grame. România va cere Comisiei Europene derogări.

România va cere Comisiei Europene prelungirea din 2021 până în 2024 a termenului până la care termocentralele pe cărbune se pot conforma noilor cerinţe europene de mediu, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Vişan, potrivit Agerpres.

"Comisia Europeană a adoptat noile BAT-uri (best available techniques - cele mai bune tehnici disponibile n.r) privind limitele de noxe care sunt mult mai restrictive. Conform noilor cerinţe, este nevoie de un complex de măsuri, atât tehnice, cât şi la nivel investiţional. Tehnic înseamnă măsuri primare, înseamnă opriri de grupuri energetice, care pentru termocentralele din Oltenia ar fi de minimum şase luni, şi atunci trebuie făcută o eşalonare, un grafic de oprire pe fiecare capacitate, corelat cu asigurarea operării celorlalte grupuri privind siguranţa sistemului energetic, respectiv asigurarea cash-flow-lui pentru companie", a arătat oficialul ministerial, prezent la Thermal Energy Forum.

Potrivit lui Vişan, Ministerul Energiei a demarat un studiu din care să reiasă necesarul de investiţii pentru conformarea la noile cerinţe de mediu.

"Investiţional, aceasta înseamnă un efort foarte mare şi am demarat achiziţia unui studiu care să ne dea aceste dimensiuni. Am cerut Ministerului Mediului şi Ministerului de Externe să ne ducem să cerem o derogare, o prelungire din 2021 până în 2024 ca să ne conformăm", a adăugat Vişan.

În urmă cu o săptămână, într-un interviu pentru Agerpres, ministrul de resort, Anton Anton, a declarat că va prezenta Comisiei Europene, cu argumente, faptul că România nu se poate conforma în termenul impus de Bruxelles privind emisiile centralelor pe cărbune.

"Eu nu cer derogări. Eu nu mă duc la Comisia Europeană să cer derogări. Eu mă duc şi spun: ăsta e planul meu şi asta pot eu să fac, asta nu înseamnă derogare, asta înseamnă că mă duc cu nişte studii, documentat, şi spun asta pot să fac. Pe mine mă deranjează că toată lumea are senzaţia că mergem la Comisia Europeană şi ne rugăm de ei. Nu, nu! Suntem membri în Uniunea Europeană cu aceleaşi drepturi pe care le are toată lumea şi membri raţionali şi, cum să vă spun, responsabili. Nu suntem aşa, acolo, de formă şi de umplutură", a afirmat ministrul.

În luna iulie 2017, Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, preciza că noile standarde europene de mediu ar însemna închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune din România.

"Acest pachet (de directive europene - n. r.) prevede reducerea emisiilor la 550 grame de dioxid de carbon pe kWh produs. Astăzi, Complexul Energetic Oltenia şi producătorii pe lignit au undeva la 940 de grame. Însă trebuie să ştim toţi că, dacă mâine am construi o centrală nouă pe lignit, n-ar putea să producă sub 700 de grame. Tehnic, este imposibil. Este important să înţelegem de ce 550 şi nu 750. Ne limitează tehnic", a arătat Boza.

Potrivit acestuia, CE Oltenia a investit un miliard de euro din fonduri proprii pentru instalaţii care să reducă poluarea.

"Pachetul de directive europene ar elimina cărbunele, iar România nu este pregătită să renunţe de tot la cărbune", a susţinut oficialul CE Oltenia.

Va ajunge România mare importatoare de energie?

Situația în care România ar putea ajunge după 2020 mare importator de energie este foarte probabilă. În următorii ani Unitatea 1 de la Cernavodă trebuie să intre în reparații capitale cu o durată estimată de 2-3 ani. Retehnologizarea termocentralelor, în sensul micșorării amprentei acestora asupra mediului, ar putea obliga la închiderea lor. Renunțarea definitivă la termocentrale nu este posibilă atât timp cât energia pe cărbune (exceptând cea nucleară care deține însă o pondere relativ mică) este singura ce nu este dependentă de factori extermi cum ar fi puterea vântului, regimul apelor, etc.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri