Efectul Bechtel. Investitorii străini au ocolit România din cauza infrastructurii deficitare

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Mai mult decât atât, preţul unei infrastructuri deficitare se regăseşte şi în costul mărfurilor. Firmele de transport spun că le ia de două ori mai mult timp să livreze aceeleaşi produse în România decât în străinătate.

Nici nu începuse criza în piaţa auto din Europa, că România a şi pierdut startul în atragerea investitorilor. Atuurile ţării noastre au fost anulate de un singur factor.

„Cred că ar fi foarte edificator, dacă vreţi, să reamintim cu tristeţe, decizia Mercedes de a nu se instala în România. Mercedes a renunţat finalmente să se instaleze în România datorită calitatii sau non-calităţii infrastructurii rutiere”, spune Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România

Astfel, România a pierdut dintr-un singur foc o investiţie de 800 de milioane de euro şi 2.500 de locuri de muncă directe, după ce Daimler a decis să deschidă o fabrică de producţie auto pentru Mercedes-Benz în Ungaria şi nu la noi. Decizia nemţilor de a ocoli România nu a fost însă surprinzătoare.

Dacia, cel mai mare exportator al României, s-a luptat timp de zece ani să obţină de la statul român modernizarea unui tronson de drum. „Am început demersurile în 2003 şi s-a pus în funcţiune în 2012 pentru o bucată de 22 de kilometri şi o pasarelă”, adaugă Constantin Stroe.

Aşa că, nu doar autorităţile se mişcă încet în România, ci şi mărfurile. Iar companiile de transport fac eforturi de două ori mai mari ca să rămână competitive.

„Spre deosebire de România, unde viteza de deplasare ajunge la 40-42 de kilometri pe oră, în afara ţării viteza aproape se dublează. Faptul că această viteză de deplasare este de două ori mai mică decât în afara ţării, spre vest, înseamnă că avem costuri de 2 ori mai mari”, spune Constantin Isac, vicepreşedintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Preţul unei infrastructuri de proastă calitate este, însă, plătit de toţi românii şi se regăseşte în costul mărfurilor livrate clientului final.

„Efectul, să spun aşa, se duce în două direcţii. Pe de o parte, în tendinţa de crestere a preţului la raft, datorat componentei de cheltuieli cu transportul, pe de altă parte în eficienţa companiei de transport”, explică vicepreşedintele UNTRR.

România are în prezent 84.000 de kilometri de drum, din care doar 530 de kilometri de autostradă.

La finalul anului trecut, jumătate dintre şoselele ţării noastre aveau nevoie de reparaţii majore.