Economia la sfârşit de an: TVA redus, salarii majorate şi creştere din consum
2016 a fost primul de după criză în care creşterea economică a redevenit accelerată. Estimările arată că va fi 5% la final de an. O analiză Business Club.
Dar creşterea e ca o nălucă. E acolo, are formă, dar pare să nu lase urme. Asta din perspectiva dezvoltării viitoare. Pentru că în acest an am asistat al răbufnirea unor probleme structurale majore - problemele din sănătate, educaţia precară, deficit de forţă de muncă. Evident lângă ele o avem pe cea devenită deja o constanţă- infrastructura. Creşterea economică e consumată - practic ce înseamnă sporirea avuţiei naţionale prin creştere economică nu se duce către acoperirea golurilor, pentru a corecta deficienţele.
Consumul a revenit puternic, stimulat de tăierile de taxe şi de majorarile salariale. Însă a trecut de la o extremă la alta. De la scăderi sau avansuri anemice, a ajuns să ocupe toata scena şi să fie responsabil pentru cea mai mare parte a creşterii Produsul Intern Brut. Asemenea salturi nu au cum să rămână fără efecte negative.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: „O creştere de consum de aproape 10% în termeni reali, care creează deja dezechilibre, în sensul în care alimentează importurile. Economia se dezechilibrează după reducerile foarte agresive de TVA operate până acum.”
Într-un interval de câteva luni, statul a renunţat la aproape opt puncte procentuale din taxa pe valoare adaugata, de la 24% la o medie aflata puţin peste 16%.
Economia, oferta internă nu era pregatită pentru a face faţă unei cereri majorate rapid. Importurile au ajuns să se umfle puternic. Deficitele au crescut şi ele rapid şi atunci apar dezechilibrele.
Pe acest fond, comerţul cu amănuntul a avut luni în care creştea, în ritm anualizat, cu aproape 20%. Chiar daca în partea a doua a anului s-a mai domolit, încă are avânt.
În aceleaşi tendinţe ca şi consumul s-au înscris şi investiţiile în economie. Au avut o prima jumătate de an mai bună, după care au încetinit. Acestea ar fi cele care ar asigura prosperitatea viitoare, însă acum se dovedesc a fi limitate, fie din cauze ce ţin de resursele financiare, fie din probleme de personal.
Ciprian Dascălu, economist-şef ING Bank: „Noi ce facem acum, beneficiind de această creştere economică peste potenţial şi, practic, în loc să ne creăm, să spunem, tampoane fiscale pentru vremuri mai grele, ne consumăm gloanţele prin creşteri de salarii.”
Anul 2016 a dezvăluit o problemă uriaţă a României - lipsa de forţă de muncă. Potrivit Ministerului de Finanţe, în primele opt luni ale anului au fost create peste 150.000 de locuri de munca, dar cele mai multe companii se plâng de lipsa de personal calificat. Şi această provocare stă în faţa dezvoltării. Unele investiţii sunt anulate tocmai pentru ca nu pot fi recrutaţi oameni care să muncească. În alte zone ale ţării, şomajul este dublu faţă de media naţională, dar din lipsa infrastructurii sunt ocolite de investitori. Practic, în acest fel, prin lipsa de personal şi de infastructură, sunt ratate şanse la dezvoltare. Iar România plăteşte acum şi în viitor deficienţele din trecut. Revenirea creşterii economice a scos la lumină toate aceste probleme. România a avut mai mulţi ani de ajustare, care i-au însănătoşit fundamentele economice, însă are mult de lucru pentru a-şi construi viitorul.
Mugur Isărescu, guvernastorul BNR: „La început de an, statul a renunţat la 20 de miliarde de lei - fie prin taieri de taxe, fie prin cheltuieli suplimentare generate de majorări de salarii. Iar pe parcursul anului electoral 2016, Parlamentul a adoptat măsuri noi care au costat bugetul alte 9 miliarde de lei. Efortul financiar este major, greu de acoperit şi atunci ramân mai puţini bani pentru dezvoltare, pentru a investi în acele domenii deficitare - educaţie, sănătate, infrastructură. Reţeta consumului, exersata în acest an, are limitele sale. Este un ingredient esenţial pentru creştere, însă trebuie să fie doar o componentă, nu factorul dominant.”
Sursa: Digi24
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
