Dumpingul industrial al Chinei lovește în locurile de muncă din România

Winkler a afirmat miercuri, în cadrul unui seminar organizat în Parlamentul European, că, în decembrie anul curent, expiră acordul de aderare a Chinei la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), potrivit căruia, la 15 ani de la semnarea documentului în 2001, membrele OMC vor recunoaşte în mod automat statutul de economie de piaţă pentru China, ceea ce va împiedica aplicarea de măsuri antidumping împotriva ţării asiatice, informează Bursa.ro.

"Cei 15 ani au trecut, termenul în acest sens vine în decembrie, iar recunoaşterea statutului de economie de piaţă pentru China înseamnă, din punct de vedere tehnic, imposibilitatea de a mai aplica măsuri antidumping pentru produsele chinezeşti ajunse pe pieţele europene", a spus domnul Winkler, adăugând: "Acest lucru loveşte într-un mod chiar dur anumite industrii, în primul rând pe cea a oţelului, apoi industria chimică, ceramică, dar şi alte sectoare în care, în acest moment, UE aplică 52-53 de măsuri în vigoare".

Conform europarlamentarului PPE, în China există o supracapacitate şi o supraproducţie extraordinară de oţel, de zeci de milioane de tone, iar în aceste condiţii ţara asiatică ar trebui să-şi restructureze unităţile, să le închidă pe cele neperformante, neecologice, mai ales pe cele care nu respectă drepturile muncitorilor.

"Va trebui să facem ceva: în primul rând, trebuie să luăm o decizie politică în legătură cu această recunoaştere sau nerecunoaştere", a atras atenţia Iuliu Winkler, adăugând, însă, că în situaţia în care Europa nu recunoaşte statutul de economie de piaţă al Chinei, Beijingul va acţiona UE în judecată la OMC. "Ce se va întâmpla la OMC, nu ştim, dar UE spune că dreptul internaţional trebuie aplicat".
Europarlamentarul a menţionat că, la nivel european, trebuie decise acum măsuri, fie că acest lucru se va face sectorial, adică vor fi stabilite instrumente pentru apărarea anumitor industrii, fie vor fi adoptate alte instrumente. "Avocaţii Comisiei lucrează acum, intensiv, pe această soluţie", a precizat domnia sa, adăugând că sunt puse în pericol sute de mii de locuri de muncă în UE, odată cu eliminarea măsurilor împotriva Chinei, din care multe zeci de mii în România.
Iuliu Winkler a mai declarat că Parlamentul European a solicitat întocmirea unui studiu de impact în privinţa numărului exact al locurilor de muncă ce vor fi afectate, care va apărea în lunile iunie-iulie, iar propunerea Comisiei privind măsurile este aşteptată prin iulie-septembrie.

Oțelul românesc a ajuns un lux

În pofida faptului că tradițional România era o putere în producția de oțel, s-a ajuns la situația în care o bună parte din produsele din oțel folosite în construcții provin din import fiind mai ieftine.

Un articol apărut în publicația gălățeană Viața Liberă redă foarte bine situația. Oţelul vândut de China la preţ de dumping pe piaţa UE riscă să aibă un efect toxic pentru industria siderurgică europeană. Dacă în prima parte a lui 2015 preţurile pe piaţa oţelului au fost relativ stabile, în a doua parte a anului preţurile au cunoscut scăderi dramatice, iar producătorii europeni pun acest fenomen pe seama oţelului vândut la preţuri sub preţul de producţie de combinatele din China. Efectele se resimt inclusiv la nivelul ArcelorMittal Galaţi, care trebuie să se adapteze şi să-şi vândă produsele pe o piaţă în care preţurile sunt în cădere liberă, notează publicația.

Tot tăvălugul a pornit de la reducerea creşterii economice în China, care a avut ca efect şi scăderea cu aproximativ 3,5 la sută a cererii de oţel pe piaţa internă. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Oţelului (WSA), China furnizează aproape jumătate din cele 1,67 milioane de tone de oţel produse la nivel global. Scăderea cererii pe piaţa internă a dus la o supracapacitate de aproape 300 milioane de tone de oţel, de care China încearcă acum să scape. Pe de o parte, au fost reduse capacităţile de producţie, majoritatea controlate de stat, dar China tot mai înregistrează un excedent de aproximativ 200 milioane de tone de oţel pe care vrea, în prezent, să-l plaseze pe pieţele internaţionale. Prin urmare, aplică o politică foarte agresivă de scădere a preţurilor pentru oţelul exportat. Se estimează că exporturile Chinei vor depăşi 100 de milioane de tone în 2015, un nivel record. În condiţiile în care ţări precum SUA, Mexic sau Brazilia au reacţionat deja pentru a-şi proteja pieţele şi producătorii, oţelul chinezesc la preţ de dumping a început să se reverse pe piaţa europeană, mai greoaie în reacţie din cauza complicatului sistem de decizie comunitar.

Un factor agravant pentru producătorii europeni este că oţelăriile din China nu sunt supuse aceloraşi standarde precum cele din spaţiul comunitar. Un exemplu în acest sens ar fi propunerea UE privind Sistemului European de Comercializare a Emisiilor (ETS), menit să stimuleze investiţiile în protecţia mediului şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Aceste taxe îi pun pe producătorii europeni în dezavantaj faţă de cei din alte colţuri ale lumii, nu numai din China, ci şi din Ucraina, Rusia sau Turcia, care nu produc oţel după aceleaşi reguli. O soluţie ar fi, măcar, ca taxa pentru emisiile de dioxid de carbon să fie aplicată întregii cantităţi de oţel vândute pe piaţa europeană, nu doar oţelului produs de ţările UE. Ideea ar fi că, pe o piaţă unică, regulile ar trebui să fie aceleaşi pentru toţi participanţii la ea.

După cum spune managerul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, costurile de mediu şi energia cântăresc greu în preţurile pe piaţa oţelului, iar acest lucru se simte inclusiv prin infliltrarea oţelul chinezesc chiar şi pe piaţa românească. „Activăm pe o piaţă globală şi România, asemeni tuturor celorlalte ţări UE, nu este protejată de importurile din ţările care nu sunt membre UE. De aceea, trebuie să concurăm cu companii care nu trebuie să plătească aceleaşi taxe ca şi noi, aceleaşi certificate verzi sau alocări de dioxid de carbon pe care trebuie să le plătim noi sau care au costuri mult mai mici pentru gaz şi electricitate – pentru unităţi din regiune, dar şi din afara UE sau care au costuri scăzute cu forţa de muncă, aşa cum este cazul Chinei. Am făcut paşi majori pentru reducerea costurilor prin programul nostru de transformare, de îmbunătăţire şi creştere a performanţelor şi a competitivităţii. Cu toate acestea, măsurile noastre sunt limitate şi nu pot concura cu preţurile de dumping din China”, a declarat pentru „Viaţa liberă” directorul general ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.