FMI estimează că datoria publică va atinge un nivel record de 100% din PIB-ul mondial. Cum se situează România în acest tablou de criză
Sunt necesare măsuri excepționale pentru ieșirea din această criză fără precedent. Statele au ajuns în situația de a avea datorii publice nemaiîntâlnite după cel de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit FMI, cheltuielile guvernamentale semnificative pentru combaterea pandemiei de coronavirus vor împinge datoria publică până la un nivel record, de aproape 100% din Produsul Intern Brut mondial în acest an. Totodată, conform estimărilor Fondului, datoria publică a țărilor bogate va crește cu 6 trilioane de dolari.
"Contează capacitatea de rambursare a acelor datorii, avem o dată raportarea la PIB, dar și la capacitatea de a plăti aceste datorii, adică rezervele fiscale.
La nivel global lucrurile stau prost, datoria țărilor dezvoltate raportat la PIB ajunge la un maxim istoric, depășește 120% din PIB. Chiar dacă pandemia va trece, găurile rămân.
Dacă ne uităm la Zona Euro, obligațiunile comune trebuie rambursate în aproximativ 30 de ani, adică vom trage foarte mult pentru a ne redresa după această pandemie. Țările emergente sunt cu datoria la 60% din PIB.
Datoriile se vor ridica la nivel istoric și global, și în UE, și în România.
România are o datorie care va depăși 50% raportat la PIB. Sunt voci care spun că este decenta, dar nu e adevărat, întrucât, din perspectiva capacității de rambursare a acestei datorii, România stă foarte prost.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Depindem de fondurile europene și de ajutoarele UE.
Capacitatea noastră de a le plăti depinde exclusiv de investiții publice, de creșterea economică și de capacitatea de a crea valoare. Putem face asta doar prin stabilit fiscală și economică, prin investiții, prin predictibilitate și prin stabilitate politică, astfel încât să avem contextul și cadrul care să ne permită rambursarea acestor datorii istorice", a explicat la Digi24 analistul financiar Iancu Guda.
Statele au ajuns în situația de a avea datorii publice nemaiîntâlnite după cel de-Al Doilea Război Mondial
Cheltuielile guvernamentale semnificative pentru combaterea pandemiei de coronavirus vor împinge datoria publică până la un nivel record, de aproape 100% din Produsul Intern Brut mondial în acest an, însă această majorare ar putea fi doar un eveniment singular dacă creşterea economică îşi va reveni anul următor, a anunţat Fondul Monetar Internaţional, transmite Reuters.
În ultimul său raport cu privire la supravegherea bugetară, publicat cu ocazia reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale, Fondul a estimat că deficitele bugetare guvernamentale se vor majora până la 12,7% din PIB, de la 3,9% din PIB în 2019, o creştere de aproape nouă puncte procentuale.
"Ceea ce vedem este o creştere singulară a datoriei în 2020 şi apoi o stabilizare după 2021, şi chiar o uşoară tendinţă descrescătoare în 2025", a declarat directorul Departamentului de Afaceri Fiscale de la FMI, Vitor Gaspar, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, deşi datoria publică va rămâne la un nivel ridicat de aproape 100% din PIB, reluarea creşterii economice şi nivelul extrem de redus al dobânzilor vor ajuta la diminuarea deficitelor bugetare primare.
"Diferenţa între nivelul dobânzilor şi creştere este nu doar negativă, dar în conformitate cu prognozele noastre, mai negativă decât era înainte de COVID-19. În aceste condiţii, dobânzile reduse joacă un rol important în dinamica datoriei", a apreciat Vitor Gaspar.
Cheia: investițiile în infrastructură
Anterior, FMI a sfătuit guvernele să profite de nivelul redus al dobânzilor pentru a investi în infrastructură. Potrivit estimărilor Fondului, o creştere a investiţiilor publice în infrastructură de 1% în PIB ar putea impulsiona PIB-ul cu 2,7% şi ar crea între 20 şi 33 de milioane de locuri de muncă.
Apoi, FMI a subliniat că există o diferenţă între perspectivele fiscale ale statelor membre, în condiţiile în care economiile avansate îşi asumă cea mai mare creştere a poverii datoriilor, în timp ce ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu sarcina mai dură de a-şi reveni de pe urma pagubelor economice, în condiţiile în care mai mulţi oameni vor ajunge în sărăcie.
Potrivit FMI, economiile avansate vor înregistra o creştere a deficitelor bugetare cu 11% din PIB, în condiţiile în care în SUA se va majora cu 11 puncte procentuale, până la 18,7% din PIB, iar în Canada va creşte până la 20% din PIB.
În cazul statelor emergente, care au resurse mai puţine, deficitele bugetare ca raport în PIB se vor dubla până la 11%.
De la debutul pandemiei de coronavirus, guvernele au făcut un efort financiar fără precedent, injectând aproape 12.000 miliarde de dolari în economia mondială.
Citiți și:
