Creșterea economică de 5,8% înregistrată de România în primul semestru reprezintă o performanță peste așteptări, la care a contribuit în principal consumul privat, dar este nevoie de investiții, a explicat consilierul prezidențial pe probleme economice și sociale Cosmin Marinescu într-o analiză pe blogul său. El a subliniat că economia se confruntă cu provocări structurale acumulate ca urmare atât a politicilor economice defectuoase, a crizelor intervenite sau a unor măsuri disproporționate. Politica monetară și politica fiscal-bugetară trebuie să lucreze împreună responsabil, în aceeași direcție sănătoasă, a subliniat Marinescu.
Potrivit lui Cosmin Marinescu, principalul motor al creșterii economice este în continuare consumul privat, cu un ritm susținut, de 7% și 8% pe primele două trimestre ale anului.
"Nu la fel stau lucrurile și în privința investițiilor.
De exemplu, ritmul formării de capital fix este de doar 2,2% pe primul semestru, în timp ce investițiile nete din economie sunt într-un ușor regres, de aproape 1%, într-un context marcat încă de incertitudini. De aici și nevoia de accelerare, în aceste ultime luni ale anului, a implementării investițiilor publice, dată fiind rămânerea în urmă a cheltuielilor de investiții ca pondere în PIB, potrivit datelor la zi aferente execuției bugetare, atât în privința investițiilor din fonduri europene, cât și a proiectelor din bani naționali.
Este însă îmbucurătoare menținerea apetitului investițional extern, demonstrat de creșterea cu aproape 44% a investițiilor străine directe pe primele 7 luni ale anului, chiar dacă acestea nu reușesc să contrabalanseze adâncirea dezechilibrelor externe – probabil cea mai serioasă vulnerabilitate macroeconomică din prezent.
Pe primele 7 luni ale anului, deficitul de cont curent a crescut cu aproape 64% față de anul trecut, ajungând la aproape 15 miliarde de euro, cu circa 5,8 miliarde de euro în plus față de 2021. Problema este că finanțarea deficitului de cont curent din fluxuri negeneratoare de datorie rămâne la același nivel suboptimal, aflat la puțin peste 40%, iar în continuare se prefigurează adâncirea deficitului de cont curent, care ar putea depăși semnificativ 8% din PIB la sfârșitul anului", a atras atenția Cosmin Marinescu.
În opinia sa, aceste evoluții ridică unele semne de întrebare cu privire la calitatea creșterii economice.
Marinescu atrage atenția asupra provocărilor cu care ne confruntăm și reamintește că România a intrat în pandemie cu cea mai fragilă situație a finanțelor publice, având în 2019 cel mai mare deficit bugetar dintre toate statele Uniunii, ca rezultat al politicilor hazardate și pro-ciclice ale guvernelor anterioare.
"Ulterior, în cei doi ani de pandemie, datoria publică a României a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană, de la 35% din PIB în 2019 la aproape 50% din PIB în prezent, deși România a revenit printre primele la nivelul Produsului Intern Brut de dinaintea pandemiei, încă din trimestrul 2 al anului 2021.
Ne confruntăm așadar cu provocări structurale acumulate de-a lungul mai multor ani, ca urmare atât a politicilor economice defectuoase, cât și a crizelor intervenite sau a unor măsuri disproporționate.
Persistența inflației înalte, aflată la peste 15% și în luna august, precum și costurile sociale aferente complică și mai mult ecuația deciziei de politică economică. Trebuie să știm, însă, că rezultatele așteptate în economie nu pot apărea peste noapte, ci doar în timp și în funcție de consensul politicilor economice.
În această privință, politica monetară și politica fiscal-bugetară trebuie să lucreze împreună responsabil, în aceeași direcție sănătoasă" a conchis consilierul prezidențial.
