Comisia Europeană ar putea să suspende, până în 2023, limitele asupra creşterii deficitului bugetar şi plafonarea nivelului de îndatorare a statelor membre UE, în condiţiile în care măsurile restrictive şi progresul lent al campaniilor de vaccinare au afectat redresarea economică a regiunii, transmite Bloomberg.
Potrivit unor surse familiare cu acest dosar, executivul comunitar ar urma să prezinte miercuri noii parametrii pe baza cărora va decide, în luna mai, dacă va prelungi sau nu aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere, potrivit Agerpres.
Uniunea Europeană a suspendat, în luna martie a anului trecut, aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.
O nouă prelungire ar fi un semnal că economiile UE vor urma o abordare graduală cu privire la eliminarea sprijinului extraordinar oferit de guverne, chiar dacă finanţele publice au fost afectate în toate statele.
Chiar dacă o decizie oficială cu privire la îngheţarea Pactului nu va fi luată decât peste două luni, oficialii citaţi de Bloomberg susţin că, miercuri, Comisia Europeană ar urma să anunţe că datele disponibile sugerează că regulile din Pactul de stabilitate şi creştere nu ar trebui reintroduse până în 2023.
Pentru ca aceste reguli să fie reintroduse ar fi nevoie ca economia UE să revină la nivelul la care era în 2019, iar acest scenariu pare puţin probabil având în vedere că persistă restricţiile pe fondul apariţiei unor noi tulpini de virus şi a progreselor lente în campaniile de vaccinare.
Economia zonei euro s-a contractat cu 6,8% anul trecut iar cele mai recente prognoze ale Comisiei arată o creştere de 3,8% în acest an. Însă aceste prognoze sunt condiţionate de începerea relaxării măsurilor de izolare spre sfârşitul celui de-al doilea trimestru.
România și-a propus un deficit de maxim 7,1% din PIB
Bugetul de stat al României, adoptat marți de Parlament, prevede venituri în sumă de 173,700 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 326,407 miliarde lei credite de angajament şi în sumă de 261,050 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 87,349 miliarde lei.
La nivel consolidat, deficitul este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut (pe cash) în acest an, în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB, respectiv 364,907 miliarde de lei, şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, respectiv 444,907 miliarde de lei.
Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere de 4,31% prevăzută pentru anul 2021.
