Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi în 2024, potrivit unui raport publicat miercuri de instituţia financiară internaţională.
Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o expansiune de 2,5% în 2023.
Creşterea ar urma să accelereze la 3,2% anul viitor, faţă de un nivel de 3,5% estimat în luna mai, se arată în raport.
BERD se aşteaptă la o creştere a economiei de 2,4% în 2023 şi de 3,2% în 2024, în regiunea sa de activitate
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se aşteaptă ca avansul economiei în regiunea sa de activitate - care acoperă aproximativ 40 de economii şi se întinde din Kazahstan în Ungaria şi Tunisia - să fie de 2,4% în 2023 şi de 3,2% în 2024, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Consumul de gaze în Europa emergentă a scăzut cu peste 20% în iarna din 2022/2023, după ce reducerea livrărilor din Rusia a majorat preţurile energiei. Dar chiar dacă preţul gazelor în Europa a revenit la nivelul de la începutul anului 2021, rămâne de aproape patru ori mai ridicat decât preţul gazelor din SUA, se arată în raportul BERD publicat miercuri."Ţările sunt pe un trend dezinflaţionist, dar va mai dura până vor reveni la obiectivele lor privind inflaţia", a declarat pentru Reuters Beata Javorcik, economist şef al BERD.
Industria europeană şi-a redus activitatea în sectoarele unde se folosesc intensiv gazele, cum ar fi materialele de construcţii, produsele chimice, metale şi hârtie, în timp ce a sporit activitatea în sectoarele cu o producţie mai puţin intensivă la nivel de emisii de dioxid de carbon, cum ar fi echipamentele electrice, fabricarea maşinilor şi producerea de medicamente.
Instituţia financiară internaţională previzionează că inflaţia în regiunea sa de activitate s-a situat în medie la 9,7% în iulie, de la nivelul de vârf de 17,5% în octombrie 2022.
În primul semestru din 2023, ţări ca Albania, Muntenegru şi Kosovo au fost afectate de cerea externă slabă, din partea partenerilor cheie din zona euro, dar economiile lor au beneficiat de pe urma performanţelor peste aşteptări din turism.
De exemplu, sosirile de turişti în Albania au crescut în ritm anual cu 30% în primele şapte luni din 2023, sprijinind creşterea pe termen scurt şi mediu. Alături de Grecia, Turcia şi Muntenegru, multe ţări se aşteaptă la un nivel mai ridicat al sosirilor de turişti decât în 2019, înaintea pandemiei.
Economiile din Asia Centrală, din Mongolia în Kazahstan şi Uzbekistan, vor înregistra o creştere solidă anul acesta şi anul viitor, în urma extinderii comerţului şi a fluxurilor de transferuri de bani din Rusia, se arată în raportul BERD.
Asia Centrală ar urma să înregistreze o creştere de 5,7% în 2023 şi de 5,9% în 2024, previzionează BERD.
"Ei servesc ca intermediari în comerţul dintre Europa Occidentală şi Rusia", în contextul sancţiunilor occidentale, care au limitat comerţul cu Rusia după războiul din Ucraina, a explicat Beata Javorcik. Oficialul a adăugat: "Rusia a înregistrat 3,5 milioane noi lucrători migranţi în 2022, iar 90% din ei sunt din Asia Centrală. Rubla s-a apreciat în primul semestru din 2023, ceea ce a majorat remitenţele către acele ţări".
Companiile din Rusia şi-au relocat activitatea către Asia Centrală, iar cererea din China pentru materii prime a stimulat creşterea economică, apreciază BERD.
De asemenea, BERD a îmbunătăţit previziunile pentru Turcia, care ar urma să înregistreze o creştere de 3,5% în 2023, în timp ce economiile din Europa Centrală şi statele baltice ar urma să înregistreze un avans de 0,5% în 2023 şi de 2,5% în 2024.
