Economia globală este pe cale să înregistreze cea mai proastă creştere într-o jumătate de deceniu din ultimii 30 de ani, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, citat de CNBC.
Se estimează că creşterea globală va încetini pentru al treilea an consecutiv în 2024, la 2,4%, de la 2,6% în 2023, a declarat instituţia financiară în cel mai recent raport privind „Perspectivele economice globale”, publicat marţi, potrivit News.ro.
Creşterea este aşteptată apoi să se intensifice uşor, la 2,7% în 2025, deşi accelerarea pe parcursul perioadei de cinci ani va rămâne cu aproape trei sferturi de punct procentual sub rata medie a anilor 2010.
Şi, în ciuda faptului că economia globală s-a dovedit rezistentă în faţa riscurilor de recesiune în 2023, tensiunile geopolitice crescute vor prezenta noi provocări pe termen scurt, a spus Banca Mondială, lăsând majoritatea economiilor să crească mai lent în 2024 şi 2025 decât au făcut-o în deceniul precedent. .
„Avem un război în Europa de Est, invazia rusă în Ucraina. Avem un conflict grav în Orientul Mijlociu. Escaladarea acestor conflicte ar putea avea implicaţii semnificative asupra preţurilor energiei, care ar putea avea impact asupra inflaţiei, precum şi asupra creşterii economice”, a declarat Ayhan Kose, economist-şef adjunct al Băncii Mondiale şi director al Grupului Prospects, pentru Silvia Amaro de la CNBC.
Banca a avertizat că, fără „o corecţie majoră a cursului”, anii 2020 vor fi consideraţi „un deceniu de oportunităţi irosite”.
La nivel regional, creşterea economică din acest an este estimată să slăbească cel mai mult în America de Nord, Europa şi Asia Centrală şi Asia Pacific, în principal din cauza creşterii mai lente din China.
Se prognozează o uşoară îmbunătăţire pentru America Latină şi Caraibe, de la o bază scăzută, în timp ce sunt aşteptate creşteri mai importante în Orientul Mijlociu şi Africa.
Totuşi, economiile în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate pe termen mediu, deoarece comerţul global lent şi condiţiile financiare stricte influenţează puternic creşterea.
„Creşterea pe termen scurt va rămâne slabă, lăsând multe ţări în curs de dezvoltare – în special pe cele mai sărace – blocate într-o capcană: cu niveluri paralizante de datorii şi acces slab la alimente pentru aproape unul din trei oameni”, a spus Gill.
Economiile în curs de dezvoltare sunt aşteptate să crească cu doar 3,9% în 2024, cu peste un punct procentual sub media din deceniul precedent.
Până la sfârşitul anului, oamenii din aproximativ una din patru ţări în curs de dezvoltare şi aproximativ 40% din ţările cu venituri mici vor fi în continuare mai săraci decât erau în ajunul pandemiei de Covid-19 în 2019, a spus instituţia financiară.
Banca a spus că datele arată că lumea eşuează în obiectivul său de a face din anii 2020 „un deceniu transformator” în combaterea sărăciei extreme, a bolilor transmisibile majore şi a schimbărilor climatice.
Cu toate acestea, a adăugat că există o oportunitate de a schimba tendinţa dacă guvernele acţionează rapid pentru a creşte investiţiile şi a consolida cadrele de politică fiscală.
„Boomurile investiţionale au potenţialul de a transforma economiile în curs de dezvoltare şi de a le ajuta să accelereze tranziţia energetică şi să atingă o mare varietate de obiective de dezvoltare”, a spus Kose în raportul publicat înaintea Forumului Economic Mondial de săptămâna viitoare, unde liderii politici şi de afaceri internaţionali se reunesc pentru a discuta despre politică globală, economie şi probleme sociale.
„Pentru a declanşa astfel de boomuri, economiile în curs de dezvoltare trebuie să implementeze pachete cuprinzătoare de politici pentru a îmbunătăţi cadrele fiscale şi monetare, pentru a extinde comerţul transfrontalier şi fluxurile financiare, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional şi pentru a consolida calitatea instituţiilor. Este o muncă grea, dar multe economii în curs de dezvoltare au reuşit să o facă înainte. Făcând-o din nou, va ajuta la atenuarea încetinirii preconizate a creşterii potenţiale în restul acestui deceniu”, a continuat el.
