Cum i-au speriat minerii pe cei de la Renault

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Negocierile cu partea franceză se derulau, în iunie 1990, în hotelul Intercontinental și, practic, mineriada s-a petrecut chiar sub ochii francezilor. Au venit minerii, au spart geamurile și i-au pus pe fugă pe francezi. „S-au speriat foarte tare”, confirmă Constantin Stroe. „Au plecat și nu ne-am mai văzut trei ani de zile, dup-aia mi-a fost foarte greu să reluăm (discuțiile – n.r.) ”, a mărturisit vicepreședintele Consiliului de Administrație de la Dacia.

„Mi-aș asuma privatizarea Dacia, au fost opt ani de tatonare, studii comparative, care ne-au dus la acest eveniment în 2 iulie 1999”, a spus Constantin Stroe. „Imediat după Revoluție ne-am apucat să gândim privatizarea Dacia, pentru că era clar că nu putem să răzbim singuri”, a explicat el.

Discuțiile s-au purtat cu opt mari constructori, europeni și mondiali, începând cu Renault, în 7 martie 1990, și revenind la Renault în 1997, a precizat Constantin Stroe.

Întrebat cum i-a convins din nou pe francezi să negocieze, după episodul cu mineriada, Constantin Stroe a dezvăluit că un rol important l-a avut fostul președinte al Renault, Louis Schweitzer, căruia i-a prezentat un argument foarte solid pentru o afacere comună – un preț imbatabil. „După ce m-am convins ce puteau să ofere ceilalți constructori europeni și mondiali...Vă dau un exemplu. Cel care a preluat fosta uzină Olcit mi-a spus că din 31.000 de salariați rămân doar cu 5.000, restul... out! Tatonând, am ajuns la Renault, care între timp ajunsese la o situație economică favorabilă. Un mare merit l-a avut fostul președinte de la Renault, Louis Schweizer, care m-a înțeles și i-am spus: Nu poți să faci niciodată mașini la 3.000 de dolari preț la clientul final. Eu fac! Dar eu știu că nu pot face mai mult de trei-patru ani de zile. Și ce propui? Facem amândoi. Și am făcut”, a relatat Constantin Stroe, prezent în emisiunea „Raport de țară”, în care, vineri, s-au înfruntat județele Argeș și Vâlcea.

Constantin Stroe muncește la Dacia din 1968, iar în în 2004 a fost decorat de statul francez cavaler al Ordinului național al Legiunii de onoare.