Cum a gândit Gabriel Biriș controlul marilor averi

Dincolo de disputa privind trecerea integrală a obligației de plată a CAS pe umerii angajaților, proiectul de Cod Fiscal promovat de secretarul de stat demisionar Gabriel Biriș conținea și prevederi interesante prin care acesta spera să fiscalizeze o bună parte din averile românilor, parcate în off-shore-uri.

În pofida mobilizării importante de resurse umane de până în prezent Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu a înregistrat niciodată succese remarcabile în cazul averilor importante parcate de românii înstăriți în off-shore-uri.

În primăvara acestui an, RISE Project, partener International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), dădea publicității o listă a celor care dețineau averi importante în paradisul fiscal Panama. Printre aceste persoane și 100 de români, unii dintre aceștia figuri publice proeminente. Dar Panama este doar una din cele 25 de țări considerate de Comisia Europeană drept paradis fiscal. Lista include Andorra, Liechtenstein, Guernsey si Monaco din Europa, Liberia, Mauritius și Seychelles din Africa, Anguilla, Antigua, Bahamas, Barbados, Belize, Bermuda, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Grenada, Montserrat, etc în cele două Americi.

Dar propunerea avocatului Gabriel Biriș nu privea doar averile parcate în off-shore-uri, ci și mecanismele evaziunii fiscale din România. În toate controalele marilor averi, efectuate în România, inspectorii fiscali s-au lovit de o mare problemă.

Știi că o persoană verificată a cheltuit într-un an o anumită sumă de bani care este mai mare decât suma pe care el a declarat-o oficial și pentru care a plătit profit. Inspector fiscal fiind, nu știi însă dacă nu cumva cel verificat avea lichidități prin care a acoperit diferența sau, cel puțin, nu știi ce să îi spui când cel verificat pretinde acest lucru. Aspectul a fost menționat de către Gabriel Biriș anterior numirii sale. ”Gândiți-vă că vă duceți la cineva în control și îl întrebați de unde a avut bani necesari pentru a își cumperă ceva anume. Vă va răspunde: în perioada războiului din Iugoslavia am făcut contrabandă cu carburanți în clisura Dunării și m-am îmbogățit iar banii i-am ținut sub saltea. Perioada de prescripție penală a trecut, nu ai ce îi face”, explica plastic Gabriel Biriș acum câțiva ani.

Rezultate slabe la controlul marilor averi

Evoluțiile privind controlul averilor par să îi dea dreptate. Potrivit cursdeguvernare.ro, la începutul anului 2016, palmaresul acestui departament era cinci persoane identificate și cercetate de inspectorii de Fisc ca deținând averi nejustificate, șase milioane de euro imputate, o singură persoană care a acceptat să plătească un impozit de 16% și patru persoane care au acționat în instanță deciziile de impunere. În 2014 ANAF vorbea însă de 2.000 de persoane care urmau să fie verificate la capitolul marilor averi.

Cum a gândit Biriș problema

Sigur că este greu să determini pe cineva să declare în România ceea ce are ascuns în conturi bancare sau proprietăți imobiliare aflate în off-shore-uri aflate la mii de kilometri distanță. Fiscal, Biriș a introdus termenul de ”profit nedistribuit” ce acoperă banii deținuți de persoanele juridice în jursidicții în care cota de impozitare a profitului era inferioară cotei de 10%. Aici a adăugat contravaloarea clădirilor și terenurilor aflate în proprietatea contribuabilului persoana fizică, direct sau indirect, în țară sau străinatate, contravaloarea autoturismelor, operelor de artă sau bijuteriilor, aflate în proprietatea contribuabilului persoană fizică, direct sau indirect, în țară sau străinatate, valoarea titlurilor de participație, deținute de contribuabil, direct sau indirect, în țară și/sau străinatate, sumele aflate în conturi, deținute direct sau indirect, la bănci în țară sau străinatate, valoarea împrumuturilor acordate sau a obligațiunilor deținute de contribuabil.

În toate aceste cazuri Biriș a stabilit obligații. Cei care se știau cu musca pe căciulă ar fi urmat să aibă obligația de a declara suma pentru care nu pot justifica provenința. Pentru aceasta ei ar fi datorat un impozit de 16%, ca pentru orice categorie uzuală de venituri. Plata impozitului urma să fie făcută până la 31 martie 2017. Dacă declarația nu se făcea până la această dată, iar o persoană era depistată, acesteia i se aplica un impozit de 75% pe suma nejustificată, spunea proiectul.

Dar de ce s-ar teme cineva că va fi depistat în condițiile în care averile le are peste mări și țări? Într-o intervenție făcută la Digi24 Biriș a explicat că, după cum evoluează legislația și practicile internaționale, va deveni foarte probabil ca o autoritate fiscală să aibă în viitor informații complete asupra contribuabilor din partea instituțiilor omoloage din alte țări. ”Fie ascultă de zăhărel, fie ascultă de băț”, spunea Biriș. Plecarea secretarului de stat face ca viitorul prevederilor menite să fiscalizeze marile averi exportate de persoanele înstărite să fie neclar.

Potrivit cursdeguvernare.ro amnistia fiscală funcționează în majoritatea statelor europene. Principiul amnistiei fiscale este următorul: autoritățile anunță un interval în interiorul căruia persoanele fizice își pot anunța veniturile nedeclarate, singura măsură posibilă fiind impozitarea. Odată trasă acestă ”linie roșie”, oamenii știu că îi așteaptă închisoarea în cazul în care fiscul constată că își ascund veniturile.SUA sau Marea Britanie aplică periodic această procedură. Potrivit unei analize a unui grup de experți americani, SUA au recuperat prin această procedură 10,7 miliarde de dolari. Potrivit unei ”policy paper” a guvernului britanic, Regatul Unit a recuperat prin această procedură aproape 1 miliard de lire sterline. Italia a aplicat anul trecut această procedură, Wall Street Journal estimând că în acest fel la buget se vor aduna echivalentul a 4,4 miliarde de dolari.

Argentina are în derulare în prezent această procedură, termenul final de depunere a declarațiilor fiind 31 martie 2017.