VIDEO. Contoarele de curent, suportate de operatorii de distribuție
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a modificat miercuri Ordinul președintelui ANRE 59 din 2013. Una dintre prevederile importante este aceea că instrumentul de măsurare a consumului, contorul de energie electrică, este exclus din tariful de racordare. Măsurile adoptate însă sunt frecție la picior de lemn față de adevăratele probleme ce apar în procesul de racordare la rețelele de electricitate.
Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat, în şedinţa de miercuri, modificarea și completarea Regulamentului de racordare a utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit unui comunicat de presă al instituției. Măsurile au fost adoptate ”pentru a veni în sprijinul utilizatorilor rețelelor electrice de interes public, ca urmare a evaluării aspectelor practice rezultate din aplicarea prevederilor cadrului de reglementare actual privind racordarea la rețea”, se spune în comunicat,
Care sunt principalele modificări:
-
modificarea definițiilor instalației de racordare și a tarifului de racordare din Regulament, în sensul excluderii contorului de energie electrică din componența instalației de racordare, respectiv a costului acestuia din tariful de racordare;
stabilirea unui termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii autorizației de construire a instalației de racordare, pentru încheierea contractului de execuție a instalației de racordare în situația în care utilizatorul solicită explicit operatorului de rețea, în scris, încheierea acestui contract de către operatorul de rețea cu un anumit constructor atestat;
completarea cu dispoziții referitoare la condiţionarea emiterii avizului tehnic de racordare a organizării de șantier pentru construirea ansamblului de blocuri de locuințe și/sau de locuințe individuale de constituirea unei garanții de tip depozit escrow pentru garantarea finanțării integrale a realizării rețelei electrice necesare racordării utilizatorilor individuali;
prevederea obligației operatorului de distribuție de a restitui cota din contravaloarea cheltuielilor cu finanțarea lucrărilor de realizare a rețelei electrice de interes public, în cazul ansamblurilor de blocuri de locuințe și/sau de locuințe individuale, în maximum 30 de zile de la data îndeplinirii condiției ca pentru 80% din numărul total al locurilor de consum din ansamblu să fi fost depuse cereri individuale de racordare înregistrate la operatorul de distribuţie concesionar.
Prin introducerea noilor modificări, ANRE are în vedere eficientizarea activității operatorilor de rețea, eliminarea riscului nerealizării rețelei electrice necesare racordării utilizatorilor individuali din cadrul ansamblurilor de locuințe, evitarea prelungirii nejustificate a perioadei premergătoare realizării efective a instalației de racordare, precum și reducerea costului cu racordarea suportat de utilizator.
De ce sunt măsurile „frecție la picior de lemn”
Măsurile adoptate sunt însă o frecție la picior de lemn față de adevăratele probleme pe care le întâmpină persoanele care doresc să se racordeze la rețelele de electricitate. Mai degrabă, prin restituirea cotei de costuri către dezvoltatorii de ansambluri imobiliare ANRE, pare dornică să ajute dezvoltatorii să obțină profituri sporite.
Digi24 a încercat miercuri să contacteze ANRE pentru a explica ce cotă se va suporta din costuri însă nu a fost nimeni disponibil la ANRE pentru a oferi informații telefonic sau prin e-mail.
Problemele adevărate. Una dintre dificultățile racordării la rețea, dificultate ignorată de ANRE de ani buni, privește obținerea autorizației de construire pentru construirea rețelei de alimentare, respectiv montarea unui tablou electric, săparea șanțului prin care va trece conductorul de alimentare și îngroparea acestuia.
Ordinul 59 din 2013 prevede că obținerea AC este sarcina operatorului de distribuție sau a firmei autorizate, angajate de consumator. In realitate, iar ANRE ignoră comportamentul ilegal, consumatorii sunt puși de către operatorii de distribuție și firmele autorizate să obțină ei, pe spezele lor aceste autorizații de construire.
Oținerea AC este o procedură complicată, ce implică declarații notariale, realizare documentații topografice. Este o eroare a ANRE că nu a înțeles cât de absurdă este obligarea unei firme pricepută în lucrări electrice să obțină AC.
Obținerea unei AC, un coșmar
De ce este dificilă obținerea AC? Potrivit prevederilor legale, în principal Legea construcțiilor 50 din 1991 pentru obținerea AC trebuie prezentată o documentație cadastrală avizată de Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară din România (OCPI). Documentația cadastrală prevede realizarea ridicărilor topografice pentru terenul afectat de lucrarea de racordare. Spre exemplu, dacă o locuință se alimentează de la 100 de metri (distanță maximă la care operatorii de distribuție sunt obligați să facă racordarea), viitorul consumator trebuie să suporte costurile piperate ale ridicării topografice. Un traseu de alimentare poate avea câteva zeci de puncte iar un punct este tarifat de către firmele de cadastru cu 50 de lei, cel puțin. Absurd este faptul că lucrarea propriu-zisă traversează terenuri care aparțin altor persoane și care ar putea să nu fi de acord cu realizarea măsurătorilor. Costurile ridicării topografice pot ajunge cu ușurință la câteva mii de lei.
Ca și cum nu ar fi de ajuns OCPI este o altă piatră atârnată de gâtul consumatorilor. Un ordin de acum câțiva ani al președintelui OCPI, respectiv 700/2014, modificat 1171/2017, obligă ca orice documentație cadastrală să aibă avizul OCPI din județul respectiv.
Ori același ordin spune că avizul OCPI nu se dă dacă terenurile traversate sau pe care se află punctul de conectare nu sunt înregistrate sistematic în sistemul integrat de cadastru. Sistemul integrat, cunoscut sub numele de „E-Terra„ a fost dezvoltat la comanda Autorității Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) de firma Teamnet, deținută în trecut de Sebastian Ghiță.
Ca să fie lucrurile și mai complicate deși Legea energiei 13 din 2007 spune la articolul 16 că deținătorul unei aviz de racordare are drept de acces la rețea, OCPI cere să îi fie prezentat la avizare acceptul proprietarilor terenului traversat de rețeaua electrică în cauză.
„Asupra terenurilor și bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacității energetice, titularii autorizațiilor de înființare și titularii licențelor beneficiază, în condițiile legii, pe durata lucrărilor de realizare și retehnologizare, respectiv de funcționare a capacității energetice, de următoarele drepturi (…) dreptul de acces la utilitățile publice”, spune articolul 16.
ANCPI dă vina pe operatorii de distribuție, respectiv deținătorii stâlpilor la care se face conectarea. Operatorii de distribuție care dețin stâlpii ar fi trebuit fie să și-i mute pe domeniul public, fie să semneze cu proprietarii terenurilor pe care se află aceștia contracte de superficie pentru fâșiile de acces la stâlpi (superficia dă dreptul unei persoane să construiască pe un teren chiar dacă nu este proprietarul acestui teren). Mutarea stâlpilor în zona publică este însă o operațiune costisitoare, cu impact în costurile operatorilor de distribuție. Orice investiție în acest sens ar trebui recunoscută de ANRE operatorilor astfel încât aceștia să aibă posibilitatea introducerii costurilor suplimentare în tarifele percepute populației. Un acord al ANRE în acest sens lipsește și ca urmare operatorii de distribuție nu fac nimic pentru a își aduce stâlpii pe domeniul public.
OCPI cere solicitanților să aducă procuri notariale prin care să dovedească că proprietarii terenului pe care se află stâlpul la care se va face racordarea sunt de acord. Ori aducerea în fața notarului a unei persoane în vârstă, bolnave, netransportabile, a alteia aflate la muncă în altă țară sau a unui minor fără capacitate legală de decizie co-proprietar pe teren este foarte dificilă. Nu rare sunt situațiile, in special în mediu rural, când situația terenului pe care se află stâlpul de racordare este incertă, iar coprorietarii trebuie mai întâi să își tranșeze între ei disputele.
Pe lângă ridicările topografice, declarațiile notariale și înregistrarea sistemică la OCPI a terenurilor traversate de rețeaua de alimentare sunt de asemenea operațiuni scumpe, pe care consumatorii trebuie să le suporte din buzunarul propriu.
De aceea trecerea costurilor cu contoarele la operatorii de distribuție nu pare a fi măsura care va ajuta prea mult România să urce în clasamentele privitoare la ușurința de racordare la rețelele de utilități.
Din punct de vedere a ușurinței de racordare la rețeaua de electricitate România ocupa locul 133 în 2016, potrivit unui clasament al Băncii Mondiale, iar conectarea dura nu mai puțin de 182 de zile.
Urmărește mai jos mărturia unui consumator care a fost nevoit să plătească mii de euro pe rețelele de electricitate, apă, gaze și tot nu are aceces la acestea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
