O afacere cu tot mai mare succes în România. Ce sunt „microplantele”
Culturile de microplante sunt, în ultimul timp, o afacere de succes în România. Vorbim despre specii de legume sau plante care devin aliment înainte să ajungă la maturitate. Nivelul de substanţe benefice este astfel mult mai mare. Iniţial, begonia, panseluţele sau floarea-soarelui erau servite doar în restaurante, dar mai nou, se găsesc şi în magazine, aşa că oricine le poate pregăti acasă.
- Aceasta este begonia, este o specie pe care o folosesc destul de intens, pentru că ea vine şi cu un aport de aromă în comparaţie cu panseluţa care are o aromă neutră, spune Cristian Tudor.
- Pot gusta?
- Chiar insist. Ziceţi de aromă!
- Dulce-acrişor.
- Exact.
Florile-vedetă sunt însă panseluţele. Pentru că sunt viu colorate, bucătarii le folosesc ca să înfrumuseţeze farfuriile.
„Dacă stăm să ne uităm la nişte scrieri de acum mulţi, mulţi ani, în nişte cărţi de bucate de la 1800 şi ceva, crizantemele erau utilizate în salate, florile de boranza, la fel, erau utilizate în preparate şi oamenii le adăugau acolo nu doar pentru partea estetică”, spune Cristian Tudor.
Cristian Tudor a început să cultive microplante şi flori comestibile în urmă cu patru ani, pe când lucra la o companie grecească, producătoare de răsaduri.
„Mă documentam pe un portal ştiinţific din America despre o boală nou apărută la cultura de pepeni şi într-un subsol am găsit acest titlu: Microplantele, noua generaţie a mâncării. Pentru mine, chestia aia a fost aşa, un moment în care am zis, băi, chiar dacă sună clişeic, asta vreau să fac”, povestește Cristian Tudor, antreprenor.
Primele culturi le-a obţinut pe balconul apartamentului său din Drumul Taberei. După ce a plantat seminţe în solarul părinţilor, a făcut credit pentru a-şi construi o seră. Marfa obţinută şi-a găsit rapid clienţi - câteva restaurante din Bucureşti.
Cristian Tudor, antreprenor: „Era fix pe principiul am nevoie de ceva, dar nu ştiu de ce şi până nu au văzut nu au ştiut că le trebuie. În momentul în care am ajuns la ei au zis, ok, ne trebuie. Căutau variante în aşa fel încât să îşi îmbunătăţească farfuriile”.
Vorbim practic despre specii normale de legume care sunt utilizate în alimentaţie în prima fază de vegetaţie, fără a mai fi lăsate să ajungă la maturitate.
„Microplantele intră şi sunt considerate a fi în categoria superfood, a acelor supermâncăruri pe care dacă le consumi, rămâi cu nişte beneficii foarte clare”, explică Marius Tudosiei, realizatorul emisiunii „Sănătatea în bucate” de la Digi24.
- Asta este varză, nu?!
- Gustaţi vă rog frumos şi o să îmi spuneţi dumneavoastră ce este.
- Greşesc? Nu este varză?
- Nu este. Luaţi aşa două, trei frunzuliţe. Fără rădăcină, da! Vă duce cu gândul la...
- Varză...
- Ridiche! Aceasta iese în evidenţă cu cantitatea de vitamina U, muştarul iese în evidenţă cu vitamina K.
„Microplantele au intrat în anii 80 în California, exact pentru latura lor decorativă, arătau bine, şi abia după ceva ani s-a ajuns la concluzia, wow, ăsta este un aliment grozav, de ce nu l-am folosi mai mult?”, explică Marius Tudosiei, realizator Digi24.
Chiar dacă rămâne o piaţă restrânsă, de la an la an numărul românilor care şi-au introdus în alimentaţie microplantele a crescut. Tania le-a descoperit când se informa asupra alimentelor sănătoase pe care le poate consuma. Acum, spune că le foloseşte regulat în meniul său.
Tania Bordianu: „Le folosesc foarte des în smoothie-uri, ăsta este cel mai simplu de folosit, mai ales dacă eşti începător şi încă eşti în starea de a te educa, în smoothie este cel mai uşor, şi apoi în salate”.
„Zeiţa microplantelor este floarea-soarelui pentru că, într-un studiu, oamenii ăştia de la Institutul de Sănătate din Florida au demonstrat că poate să fie un aliment complet”, spune antreprenorul Cristian Tudor.
În ultimii ani, în România, cererea de astfel de plante a crescut, iar pe piață au apărut şi alţi producători. Aşa s-a ajuns ca microplantele să poată fi găsite acum şi în marile lanţuri de hiper- şi supermarketuri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
