Povestea BRAICONF, una dintre puținele fabrici comuniste care a rezistat în capitalism
Puţine fabrici au rezistat tranziţiei de la comunism la capitalismul real. Multe societăţi au picat victime economie de pradă din anii de tranziţie, altele pur şi simplu erau prea slabe pentru a rezista într-un mediu concurent. Însă acele puţine rămase sunt solide.
Avem în prezent acces la toate brandurile de îmbrăcăminte ale lumii, de la cele scumpe la cele ieftine, dar într-un spaţiu atât de deschis un nume precum Braiconf nu doar supravieţuieşte, ci şi înfloreşte. Firma din Brăila a evitat devalizarea, privatizarea a fost făcută de şi cu oameni care aveau interesul să dezvolte afacerea, nu să o facă bucăţi.
Sergiu Voicu - jurnalist Digi24: Sunt companii româneşti ce au ajuns de nivel internaţional. Sunt fabrici care nu au fost puse pe butuci, ba dimpotrivă, au ajuns să exporte la nivelul înregii lumi.
Sunt companii, care la 70 de ani, sunt mai tinere ca niciodată. Sunt Sergiu Voicu, începe România Fast Forward.
- Cu ce a început? Ce se producea? Acum avem cămăşi în mare parte, dar cu ce a început?
Mariana Popa - director de producție: Era ceva cu totul şi cu totul altfel. În 1950 s-a început cu nişte lenjerii de pat. Se lucra ceva poate şi pentru armată.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
- După lenjerii de pat, următorul pas care a fost?
- Cămăşile, produse pentru copii, pentru grădiniţe. Rochiţe pentru fetiţe, pe urmă produse pentru femei, rochii, capoate.
Compania brăileană a primit comenzi mari de la Partid. Tovarăşii au văzut potenţialul şi au decis să dezvolte fabrica şi mai puternic.
Dan Săvescu - director de export: S-au făcut tot felul de investiţii, s-au construit corpuri noi.
O firmă românească înfiinţată în 1950, care în 1960, la 10 ani distanţă, exporta în toată lumea.
În 1971 are loc prima dezvoltare de proporţii a companiei. Numărul de salariaţi urcă la 2100, apoi în alţi câţiva ani, trece de 3600 de angajaţi.
- Lucraţi în companie de 40 de ani, sunteţi chiar de aici din Brăila, ce se ştia despre brand în oraş în adolecenţa dvs?
Niculina Niculiţă - gestionar: Că este o societate renumită în toată Europa, este emblema oraşului nostru.
- Era atât de cunoscută?
- Era recunoscută în toată Europa. Îmi doream să lucrez aici, era un domeniu nou. Şi am ajuns să lucrez de la 21 de ani în Braiconf.
- De când sunteţi în companie?
Gina Budur - şef de secţie: Eu sunt de 34 de ani. 13 ani am lucrat în maşină, 16 la CTC, control, şi 3 ani ca ajutor de maistru la zona 1. Primul meu loc de muncă, aici m-am angajat, aici rămân şi de aici ies la pensie.
- Legătura dvs cu acest domeniu al confecţiilor este aproape dintotdeauna.
Dan Săvescu - director de export: Este de când am devenit student şi ca să câştig un ban, am început să vând cămăşi făcute în Brăila şi le vindeam în cămin la studenţi.
Gina Budur - şef de secţie: De când eram copil la ţară, că am 56 de ani, auzeam de firma Braiconf. Şi când m-am mutat în Brăila am venit şi m-am angajat aici.
Dan Simionescu - președintele Consiliului de Administratie și director general Braiconf: Avem în fabrică trei generaţii care lucrează.
- Se câştiga bine?
Niculina Niculiţă - gestionar: Se câştiga foarte bine, şi acum se câştigă. Eram plătită şi în funcţie de cât realizam, cât lucram, iar de comenzi nu am dus lipsă niciodată.
- Anii 80 cum au fost?
Mariana Popa - director de producție: Au fost nişte ani buni. Eu am venit aici în 1983. O societate foarte bine gândită.
- Şi produceaţi pentru export. Produceam pentru Rusia foarte mult.
Gina Budur - şef de secţie: Când am început prima dată s-au lucrat cantităţi foarte mari pentru ruşi, îmi aduc aminte foarte bine.
- Pentru ce ţări aţi mai lucrat?
- Pentru Franţa, Italia, toate ţările care a fost nevoie.
Mariana Popa - director de producție: Şi aveam firme din Germania pentru care lucram. Germania, Finlanda, atunci, în anii 80, 83.
Dan Săvescu - director de export: Înainte de Revoluţie mare parte din producţie mergea către piaţa CAER. Cu câţiva ani înainte de Revoluţie s-au deschis alte pieţe, spre Occident. Canada. Înainte de Revoluţie se realizau un număr de 5 milioane de cămăşi pe an. După Revoluţie fabrica a avut o perioadă mai gri. A fost perioada în care au căzut toate comenzile din piaţa CAER şi toate firmele care operau în domeniul textil au avut probleme în acea perioadă.
Mariana Popa - director de producție: După Revoluţie, am pierdut puţini din clienţi. Am rămas în continuare cu brandurile din Germania cu care lucram şi înainte.
Dan Săvescu - director de export: Din 1992 fabrica şi-a revenit şi au început să apară comenzi noi, clienţi noi şi astfel, în momentul în care eu am venit, în 1993, se făceau undeva la 4 milioane şi jumătate de cămăşi pe an.
- Iar acum avem aproape un milion?
- Da, aproape un milion în fiecare an.
Din cauza condiţilor economice globale, capacitatea de producţie a început să scadă.
Gina Budur - şef de secţie: S-a lucrat în două schimburi, acum suntem numai schimbul 1.
Dan Simionescu - președintele Consiliului de Administrație și director general Braiconf: Veneam dintr-o economie în care toată concentrarea era pe producţie şi a trebuit să învăţăm marketing, să învăţăm obţinere de comenzi.
Mariana Popa - director de producție: Maşinile sunt achiziţionate marea majoritate după Revoluţie, în 94, 95. Atunci a fost şi o perioadă de investiţii majore. Iar parcul de maşini vechi a fost înlocuit cu maşini noi.
- Văd că fiecare cămaşă se duce în alt loc. În fiecare loc se face altceva?
- Da, fiecare cămaşă ştie ce are de făcut, în ce staţie de lucru trebuie să intre.
Pentru a se readapta pieţei şi pentru a ţine pasul cu mişcările politice din anii 90, în 1996 are loc una dintre schimbările majore pentru fabrica de cămăşi din Brăila.
- Compania s-a privatizat. A fost un moment al privatizării, cum s-a petrecut acest lucru?
Mariana Popa - director de producție: Prin ofertă publică. Angajaţii toţi ne-am unit, aşa cum s-a întâmplat şi în alte societăţi, şi am avut 49,5% din pachetul de acţiuni. A fost cumpărat de la FPS pachetul de acţiuni.
- Aţi cumpărat şi dvs?
- Da, şi eu, şi ceilalţi. Am fost şi eu şi ceilalţi colegi din companie.
Dan Simionescu - președintele Consiliului de Administrație și director general Braiconf: A însemnat trecerea din mâinile statului în proprietate privată şi avem o structură de acţionariat destul de stabilă.
- Este o companie listată de Bursa de valori Bucureşti.
- Acţiunile nu se tranzacţionează prea mult, pentru că este o concentrare destul de mare de capital. Nu prea sunt acţiuni la vânzare.
Gina Budur - şef de secţie: Compania a evoluat foarte mult faţă de anii când am început eu.
Dan Săvescu - director de export: Imediat după privatizare s-au făcut investiţii majore în retehnologizare, astfel încât să putem livra un produs de calitate.
Dan Simionescu - președintele Consiliului de Administrație și director general Braiconf: Anul trecut am retehnologizat sala de croit. Ne-am îndreptat foarte mult către retail. Am avut un an greu, 2008, şi de atunci ne-am revigorat.
- Au fost ani grei pentru toate industriile, cum aţi resimţit criza?
Mariana Popa - director de producție: Şi noi am resimţit criza. Am mai unit din secţiile de producţie pentru că am mai pierdut personal. Prin reorganizare am reuşit să supravieţuim.
Dan Săvescu - director de export: Criza ca pentru foarte multe companii a fost ca un duş rece. Ne-a făcut să ne regândim toată activitatea şi am reuşit, am depăşit-o, am devenit mai puternici şi am reuşit şi am crescut.
- Ce înseamnă acest brand pentru piaţă, este un brand care se încăpăţânează să reziste.
Ovidiu Buta, designer: Pentru că moda este destul de capricioasă, brandurile vin şi dispar. Brandurile cu adevărat importante nu sunt cele care vin şi dau un boom şi fug cu banii , ci sunt cele care reuseşc să existe, să construiască şi să trăiască.
Dan Săvescu - director de export: Eticheta a fost pusă pe produsele din anii 60-70, Cămaşa a fost de atunci, a avut numele Braiconf. Și a contat foarte mult, pentru că a rămas în mintea consumatorilor. Brandul s-a transferat de la părinţi la copii.
Ovidiu Buta, designer: Primul contact l-am avut cu o cămaşă a tatălui meu. O cămaşă albă care avea un material mai special. Şi poate de aceea mi-a rămas şi în minte. Mi-ar plăcea să cred că pasiunea mea pentru cămăşile albe a pornit de acolo.
Dan Săvescu - director de export: Am încercat să mărim sortimentul de produse, să oferim şi alte servicii clienţilor noştri, să exportăm produs complet.
- Pentru ce branduri mari aţi produs în decursul anilor?
- Pentru firme din Italia, cum ar fi Dolce&Gabbana, Zenia, Kenzo, Eton. Am lucrat şi pentru Versace, am avut nişet colecţii cu nişte broderii foarte frumoase.
- Broderiile se fac tot în fabrică.
- Avem toate utilajele.
- Sunteţi cunoscuţi acum în piaţă pentru colecţiile pe care le aveţi pentru cămăşile de bărbaţi. Dar aveţi colecţii şi pentru copii şi femei.
Ovidiu Buta, designer: Trebuie să te gândeşti că este o cămaşă care poate să arate bine iarna şi tip de cămăşi ce arată bine vara. Dacă o deschizi, vezi că avem o croială fantezistă. Adică în momentul în care îmi dau cravata jos de la gât şi eventual îmi suflec mânecile, o transform deja într-o cămaşă casual.
Dan Săvescu - director de export: Am introdus şi o colecţie pentru doamne, este o cămaşă business care se adresează femeii de afaceri, cu desene clasice, dar în modă, în tendinţe.
- A reuşit Braiconf să se adapteze timpurilor mereu?
Ovidiu Buta, designer: Există un interes, un efort şi o deschidere.
Anca Bălan - director tehnic: Fac cămăşi de-o viaţă. Am lucrat cămăşi de când am terminat facultatea.
- Pentru cine faceţi cămăşi?
- Noi facem cămăşi aici în Braiconf pentru întreg mapamondul. Facem cămăşi pentru oameni înalţi, scunzi, pentru plajă, pentru CEO pentru mari întreprinderi.
Dan Săvescu - director de export: Pe lângă cămăşile de serie, avem şi serviciul Braiconf pe măsură, unde realizăm cămăşi pentru fiecare client în parte.
Ovidiu Buta, designer: Aceasta este vedeta, în sensul în care este un material extraordinar de bun şi aceasta este totuşi o broderie. În această perioadă broderia este un lucru destul de rar, pentru că este destul de scumpă.
- Cât durează de la idee până avem produsul gata în magazin?
Anca Bălan - director tehnic: Pot fi două săptămâni. Pot fi două luni. De multe ori sunt ping-ponguri, de obicei ajustări de câţiva milimetri.
Dan Săvescu - director de export: Producem în special în sistem lohn, semi-lohn sau full-business pentru branduri importante din Europa.
- Câţi clienţi aveţi în fiecare an?
Anca Bălan - director tehnic: Noi lucrăm în acelaşi timp cu 30-40 de clienţi. Să vorbim de o medie de 10 -50 de modele pe sezon. Pe care le realizăm în acelaşi timp.
- Exporturile în cifre cum se traduc?
Dan Săvescu - director de export: În momentul de faţă exportăm cam 70% din producţia proprie, restul de 30% este destinată pieţei interne. Ca şi valoare facem cam 6 milioane de euro pe export şi cam un milion şi jumătate de euro pe piaţa internă.
Dan Simionescu - președintele Consiliului de Administrație și director general Braiconf: Este unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti
- Tot timpul a fost compania profitabilă?
- Nu, nu a fost tot timpul. Din 2009 suntem profitabili an de an. Planuri de viitor, vrem să deyvoltăm pieţele externe şi să ieşim la export cu brand propriu .
- Cum arată clienţii?
- Sunt undeva între 35 şi 50 de ani, oameni care cunosc brandul, de obicei sunt din tată în fiu.
Ovidiu Buta, designer: Vorbim despre tradiţie deja şi ce lipseşte acum este chiar tradiţia.
Din 1950 şi până în prezent fabrica din Brăila a produs peste 140 de milioane de cămăşi. Şi este cel mai mare producător autohton al acestor produse.
(Toate materialele campaniei România Fast Forward le puteți găsi aici)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
