Concluziile FMI: România este vulnerabilă la șocuri externe
România se menţine vulnerabilă la şocuri externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată, potrivit FMI, care arată în acelaşi timp că economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne şi externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Acestea sunt concluziile la încheierea misiunii de evaluare.
Eșecul negocierilor s-a înregistrat după ce Fondul a cerut Guvernului scumpirea gazelor pentru populaţie şi CET-uri cu 16 la sută de la 1 aprilie și restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia. Premierul Victor Ponta s-a opus ideii, motivând că populaţia nu ar putea suporta o astfel de scumpire a gazelor, iar restructurările cerute în industria cărbunelui nu vor aduce beneficii.
Oficialii FMI au cerut ca prețul gazelor să crească de la 53 la 62 de lei pe megawat-oră, de la 1 aprilie, preț valabil pentru populație și CET-uri. Guvernul nu a fost de acord.
„Trebuie ca populația să poată să plătească și CET-urile să poată să susțină această creștere. Altfel nu facem altceva decât să acumulăm datorii la CET-uri și să facem factura pentru anul viitor imposibil de achitat”, a spus premierul Victor Ponta.
Guvernul nu renunță însă la liberalizarea prețului la gaze. Va propune un nou calendar peste două luni, când delegația FMI revine în România.
Tot atunci ar trebui tranșată și problema complexurilor energetice Hunedoara și Oltenia. Experţii FMI insistă pentru lichidarea lor, în vreme ce autoritățile au făcut planuri de restructurare a celor două unități.
Aurel Niculescu, fost director al Complexului Energetic Hunedoara, spune că sunt prevăzute mai multe măsuri: disponibilizarea în cursul acestui an a aproximativ 540 de salariați, reducerea locurilor de muncă cu acest număr, reorganizarea activității de extragere a cărbunelui din subteran și trecerea la tură continuă, reevaluarea întregului personal.
Aurelian Medintu, director în cadrul Complexului Energetic Oltenia, a explicat la Digi24 că unitatea a mers pe închiderea Blocului 1 din Turceni, menținerea Rovinariului în structura actuală, închiderea unui grup la Ișalnița și închiderea unui grup în Craiova. „Asta ar însemna și închiderea unor cariere”, a precizat Aurelian Medintu.
„Nu suntem de acord să luăm măsuri care să ducă pe termen mediu și lung la dispariția acestei industrii”, a declarat premierul Victor Ponta.
Guvernul şi FMI au anunţat deja că nu vor semna o nouă scrisoare de intenţie, astfel că acordul stand-by rămâne suspendat.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că abandonarea acordului nu ar fi o notă prea bună pentru credibilitatea României. „Important e ca România să-și facă temele în continuare”, a declarat Ionuț Dumitru.
La întâlnirea misiunii FMI cu reprezentanţii Guvernului au mai fost puse în discuţie şi reducerea TVA-ului pentru alimente şi reducerea impozitelor.
Misiunea mai recomandă continuarea procesului de reducere a ratei dobânzii şi limitarea intervenţiilor pe piaţa valutară.
O misiune a Fondului Monetar Internațional, condusă de Andrea Schaechter, s-a aflat în România în perioada 27 ianuarie — 10 februarie 2015, pentru a treia evaluare a acordului preventiv aflat în derulare. Primele două evaluări ale actualului acord au fost realizate în prima parte a anului trecut.
România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro din care autoritățile nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare.
Chiar dacă acordul rămâne suspendat, România se poate folosi, în caz de nevoie, de primele două tranşe aprobate de oficialii FMI, în valoare totală de 436 de milioane de euro.
De altfel, suspendarea acordului cu FMI ar putea avea un eventual efect doar în cazul în care România ar vrea să se împrumute pe piețele externe, ceea ce ministrul de Finanțe, Darius Vâlcov, a exclus pentru perioada următoare, invocând printre altele și excedentul bugetar înregistrat la sfârșitul anului trecut.
Opoziția critică eșecul negocierilor cu FMI
Totuși, opoziția nu a ratat ocazia de a ataca puterea. Acordul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) este blocat, iar instituția financiară internațională a criticat, totodată, tăierea investițiilor de către Guvern, a declarat fostul ministru de Finanțe, deputatul PNL Gheorghe Ialomițianu, luni, la finalul unei dezbateri cu reprezentanții FMI și CE, transmite Agerpres.
"Acordul cu FMI este blocat, adică sunt niște puncte de vedere separate. FMI ne spune că actualul Guvern n-a făcut nimic legat de ceea ce s-a angajat, iar Guvernul ne spune că totul e roz.
Suntem într-un impas și pentru România este un lucru rău. Se transmite un mesaj care nu este bun pentru creditorii externi, piețele financiare și pentru mediul de afaceri. Cei de la FMI au criticat tăierea investițiilor. S-au tăiat investițiile iar România putea să aibă o creștere economică mai mare cu 1%", a spus Ialomițianu, la Palatul Parlamentului.
El susține că Guvernul a mințit în legătură cu acordul CE privind amânarea calendarului de liberalizare la energie și gaze.
"Și de data aceasta acordul cu FMI nu se finalizează cu scrisoare de intenție pentru că actualul Guvern nu și-a îndeplinit angajamentele față de organismele internaționale legate de reformele în companii — acolo au încetat, companiile încă sunt pe pierderi — și nu s-au înțeles legat de calendarul de liberalizare a prețurilor la energie și gaze pentru personalul casnic. Aici Guvernul Ponta a mințit.
Anul trecut ne-a spus că are acord cu Comisia Europeană privind amânarea calendarului de liberalizare la energie și gaze. Lucrul acesta ni l-au confirmat cei de la Comisia Europeană, FMI, că Guvernul nu are o aprobare din partea Comisiei Europene", a mai afirmat fostul ministru de Finanțe.
Concluziile FMI
- economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne şi externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide.
- infrastructura publică precară s-a dovedit a fi o piedică principală pentru o traiectorie de creştere mai puternică.
- România se menţine vulnerabilă la şocuri externe
- trebuie în mod special accelerată absorbţia de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publice
Consumul privat şi exporturile puternice au susţinut relansarea economică anul trecut, investiţiile rămânând în acest timp modeste.
Experţii anticipează o creştere reală a PIB de 2,7% în anul 2015 şi de 2,9% în 2016.
Prognoza - inflaţia considerabil sub ţinta vizată în cea mai mare parte a anului 2015. Riscurile aferente prognozei sunt mai degrabă ca aceasta să fie prea pozitivă.
Continuarea unei absorbţii slabe de fonduri UE ar întârzia modernizarea atât de necesară a infrastructurii.
Creşterea potenţială este proiectată în prezent la aproximativ 3 procente pe termen mediu. Misiunea estimează că impulsionarea substanţială a absorbţiei de fonduri UE, conducând la o infrastructură de densitate mai mare şi de calitate mai bună ar putea majora această creştere cu aproximativ ½ punct procentual pe an, pe termen mediu.
Se acumulează însă presiuni pe partea de cheltuieli.
Pentru soluţionarea deficitului tot mai mare de infrastructură se impun investiţii publice mai eficiente densitatea infrastructurii din România este relativ scăzută, în timp ce calitatea acesteia este percepută ca fiind cea mai slabă din UE, mobilizarea de venituri este mult sub potenţial în ciuda unor eforturi de îmbunătăţire a administrării fiscale.
Până când reformele nu vor produce rezultate, nu există spaţiu pentru reducerea cotelor de impozitare decât dacă astfel de măsuri sunt integral compensate prin alte măsuri fiscale. Politica monetară: ancorarea aşteptărilor în ape necunoscute.
Misiunea mai recomandă de asemenea continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobânzii.
Pe mai departe, misiunea recomandă limitarea intervenţiilor pe piaţa valutară menite să calmeze excesul de volatilitate şi menţinerea unei atitudini prudente cu o acumulare moderată de rezerve în vederea reducerii continue a riscurilor externe.
Slăbiciunea financiară a unor companii de stat continuă să reprezinte o povară pentru bugetul statului, fie în mod direct prin transferuri, fie în mod indirect, prin venituri nerealizate.
Ȋmbunătăţirea eficienţei în funcţionare a multor întreprinderi de stat mari va presupune restructurarea agresivă şi, în unele cazuri, lichidarea.
Dereglementarea pieţei gazelor şi electricităţii pentru consumatorii industriali reprezintă o realizare majoră. Aceasta ar trebui urmată de reînceperea procesului de dereglementare a tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici, asigurând în acelaşi timp sprijin suplimentar celor mai vulnerabili consumatori.
Este nevoie de reducerea în continuare a taxării muncii pentru categoriile cu venituri mici
Testele de stress ale BNR arată că gradul de solvabilitate al sectorului bancar ar rezista în general la scenarii grave, dar în câteva bănci este necesar capital adiţional.
Ȋnainte de adoptarea unei nou Legi a Insolvenţei Persoanelor Fizice trebuie realizată o analiză de impact şi o consultare cu toate părţile implicate, şi trebuie creat tot suportul instituţional necesar.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
