Aproximativ 200.000 de firme din România, respectiv o treime din total, nu îndeplinesc cerințele de capital minim. În loc să completeze acest capital, patronii preferă să le împrumute, având astfel posibilitatea ca în caz de faliment să se înscrie la masa credală drept creditori ai firmei falimentate chiar de ei.
Un număr mare de firme au capitaluri negative, devenind nebancabile, în România fiind tolerată indisciplina financiară, a declarat joi, Valentin Lazea, economist șef în cadrul Băncii Naționale a României (BNR), într-o conferință de profil, potrivit Agerpres.
"La noi este tolerată indisciplina financiară în sensul că un număr enorm de mare de firme au capitaluri negative, prin aceasta, ele devenind nebancabile. Las la o parte că nivelul cerut pentru capitalizare este cel din 1990, de 200 de lei. Măcar dacă l-ar avea și pe ăla. Sunt aproape 200.000 de firme care nu numai că nu îndeplinesc capitalul minim, dar au capital negativ. De ce? Aici intervin lacunele din legislație care fac mai interesant pentru deținătorul unei firme să o împrumute decât să vină cu capital. Prin împrumuturi poate să își deducă fiscal și uite așa ajunge să mănânce din capitalul firmei. De ce face mai degrabă împrumut decât să o capitalizeze? În caz de faliment sau de închidere a firmei, poate veni la masa credală drept creditor. Deci avem o problemă majoră de legislație care nu știu cât de mult se dorește a fi rezolvată", a spus Lazea.
Potrivit prevederilor legale activul net al unei firme, respectiv diferența dintre activul firmei și datoriile acesteia, trebuie să fie egal cu cel puțin jumătate din capitalul social al acesteia. Legiuitorul a dorit să se asigure astfel că in caz de faliment creditorii vor avea de unde să își recupereze creanțele. In practică însă, după cum spune economistul-șef al BNR, acest lucru nu se întâmplă.
Valentin Lazea a precizat că este nevoie de voință politică pentru a se găsi soluții la această problemă de capital negativ.
Insolvența firmei, prea ușor
Mai mult, Valentin Lazea a atras atenția asupra faptului că în România formele recurg foarte des la insolvență.
"O altă problemă care ține de firme este recurgerea foarte des la procedura de insolvență. Este mult mai deasă (insolvența, n.r.) în România și mai ușor de făcut decât în țările din jur. România este pe locul al doilea, după Serbia, în rest în toate țările se intră mai greu în insolvență. Legea insolvenței a fost făcută de niște avocați practicieni în insolvență care au făcut în așa manieră încât este foarte ușor să se intre în insolvență. Este rău, pentru că grupurile de interes care controlează firmele pot foarte ușor să declanșeze insolvența, lăsând băncile și ceilalți creditori în pagubă", a mai arătat oficialul BNR.