Seismul bancar din Italia ajunge în România

Una dintre băncile italiene afectate de criza bancară din Italia este prezentă și în România. Ea ar putea fi preluată de o altă bancă italiană care, deasemenea, are filială în România.

Italia va închide băncile regionale Veneto Banca şi Banca Popolare di Vincenza, într-un acord care poate costat statul până la 17 miliarde de euro, iar activele bune ale acestora vor fi preluate de cea mai mare bancă de retail din ţară, Intesa Sanpaolo, relatează Reuters, preluat de News.ro. Veneto Banca este prezentă şi în România, unde este specializată pe finanţarea companiilor, deţinând o cotă de piaţă de 1,5%. Banca italiană a căutat în ultimul an un cumpărător pentru operaţiunile din România.

Intesa San Paolo a avut în 2015 pierderi de 29 milioane de euro, dar în primul trimestru al acestui an a înregistrat un profit de 3 milioane de euro. Grupul Intesa Sanpaolo este prezent pe piaţa românească din 2008, prin intermediul băncii Intesa Sanpaolo România. Intesa Sanpaolo Bank are o reţea naţională de aproximativ 45 de unităţi, peste 600 de angajaţi şi active totale de peste 4 miliarde lei.

Ce presupune preluarea

Guvernul va plăti Intesa 5,2 miliarde de euro şi îi va da garanţii de până la 12 miliarde de euro, pentru a prelua ceea ce va rămâne din Veneto Banca şi Banca Popolare di Vincenza, care s-au prăbuşit după ani de zile de management defectuos şi credite neperformante.

Ministrul Economiei, Pier Carlo Padoan, a spus că fondurile totale mobilizate de stat vor fi de până la 17 miliarde de euro, sumă de trei ori mai mare faţă de estimarea făcută iniţial pentru recapitalizarea celor două bănci cu fonduri publice.

Acordul, aprobat de Comisia Europeană, permite Italiei să rezolve criza bancară în termeni proprii, asigurându-se că cele două bănci din nordul Italiei nu vor fi închise potrivit reglementărilor mai dure ale uE.

”Cei care ne critică să spună care ar fi alternativa mai bună, pentru că eu nu o văd”, a declarat Padoan după ce guvernul a pregătit în timpul weekend-ului decretul de lichidare a băncilor.

Decretul stipulează că sucursalele celor două bănci şi angajaţii lor vor face parte din Intesa Sanpaolo, începând de luni, pentru a evita retragerile de fonduri din depozitele clienţilor, care s-ar fi putut extinde la nivelul întregului sistem bancar.

Decretul trebuie votat de către Parlament în termen de 60 de zile. Potrivit planului, creditele neperformante şi riscurile legale rezultate din scandal vor fi transferate într-o bancă rea, parţial finanţată de către stat. Deţinătorii de obligaţiuni junior şi acţionarii vor suferi pierderi, dar proprietarii de obligaţiuni senior şi deponenţii vor fi protejaţi.

Padoan a spus că pe lângă plata de 5,2 miliarde de euro făcută Intesa, care include 1,3 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor restructurării locurilor de muncă, statul va oferi garanţii pentru posibilele pierderi rezultate din procesul de evaluare a celor două bănci şi a creditelor riscante.

O sursă din Ministerul de Finanţe a spus că Guvernul estimează că garanţiile totale de 12 miliarde de euro se vor transpune într-o expunere reală de numai 400 de milioane de euro pentru stat, dar nu a explicat cum a ajuns la această cifră.

Şi Comisia Europeană a arătat ntr-un comunicat că costul net suportat de statul italian va fi mult mai scăzut decât sumele anunţate, dar nu a explicat.

Unii oficiali italieni şi-au exprimat exasperarea legată de felul în care Italia a tratat problemele din sistemul bancar, în care creditele neperformante se ridică la aproape 350 de miliarde de euro, o treime din totalul zonei euro.

Monte dei Paschi di Siena, a patra mare bancă din Italia, este salvată la rândul ei de către stat, pentru acoperirea unui deficit de capital de 8,8 miliarde de euro. Alte patru bănci mici au fost închise în 2015.

Viitorul băncilor Veneto a fost incert în ultimii doi ani, de când BCE a descoperit deficitul de capital provocat de creditele neperformante şi un scandal legat de vânzarea de acţiuni clienţilor băncilor, în schimbul împrumuturilor.

Negocierile prelungite dintre Roma, Frankfurt şi Bruxelles şi rezultatul de duminică al acestora au ridicat semne serioase de întrebare despre eficienţa supravegherii bancare şi credibilitatea propriilor reguli europene în tratarea crizelor.