Dezastrul de la Certej, cea mai mare catastrofă ecologică din istoria României. Ce își amintesc localnicii

Un dezastru precum cel de la exploatarea minieră Certej, de acum aproape cincizeci de ani, s-ar putea repeta. Guvernanţii vor să modifice legea minelor astfel încât exproprierile să se facă automat în localităţile miniere. În acest context, a avut loc un protest neobişnuit al ONG-urilor la Ministerul Economiei.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

30 octombrie 1971, ora 4.55 dimineața. Ruperea digului și alunecarea sterilului din iazul de decantare al exploatării miniere de la Certej provoacă o adevărată tragedie. 300 de mii de metri cubi de steril au acoperit totul în zonă. 89 de oameni au murit şi 76 au fost răniţi. Timp de un an au fost anchetate cauzele producerii acestui accident, iar concluzia autorităților de atunci a fost că nu există niciun vinovat și că împrejurările nu puteau fi prevăzute.

Andrada Velciov, jurnalist Digi24: 89 de oameni au murit și 76 au fost răniți după ce valul toxic de steril s-a răspândit de aici, în doar 15 minute, pe zeci de kilometri pătrați și a ras de pe fața pământului șapte blocuri și peste 30 de gospodării.

• Localnic: Era căminul plin de oameni dezbrăcați, îi spălau cu furtunul...
• Localnic: Pe mine m-o scos o dată aurul din casă, nu cred că i-aș da voie să mă mai scoată odată, că n-o câștigat nimeni, alții da, nu noi.
• Localnică: Dezastru, dezastru, păi noi eram copii mici, la școală, și zburau elicopterele și sirenele, îngrozitor, no, ce-mi amintesc, la 6 ani, că n-aveam mai mult.
• Localnică: O omorât o grămadă de oameni, și copii, tineri, o huluit căși și vai de mine, să nu mai fie nicăieri așa ceva.

Asemenea tragedii s-ar putea repeta. Reprezentanţii mai multor asociaţii non-guvernamentale atrag atenţia că Executivul vrea ca minele să fie declarate zone de interes naţional, iar exproprierile să se facă automat.

Roxana Pencea, Mining Watch România: Se prevede în acest nou proiect că toate companiile primesc posibilitatea din partea Guvernului de a deveni proiecte cu resurse de interes public naţional. Prin urmare, procedura de avizare se simplifică, iar unele dintre acestea ar putea să beneficieze de legea exproprierilor pentru cauză de utilitate publică, dacă localnicii care au proprietate deasupra acelor zăcăminte nu vor să plece, nu vor să vândă. Atacă grav dreptul garantat prin Constituţie la proprietate şi îi pune pe oameni în situaţia de a fi extrem de vulnerabili în faţa companiilor miniere.

Mai mult, odată cu noul proiect, orice monument istoric ar putea fi dărâmat dacă se dovedeşte că sub el există metale preţioase.

Claudia Apostol, Asociaţia ARA: Roşia Montana este localitatea rurală din România cu cel mai mare număr de monumente istorice, peste 50 la număr. Este localitatea rurală din România minieră cu cea mai veche atestare.

Reprezentanţii ONG-urilor care militează pentru un minerit responsabil au încercat să stea de vorbă cu autorităţile, dar nu au reuşit. În semn de protest, au mers în faţa Ministerului Economiei cu un carton sub formă de lingou de aur şi cu trei machete care îi înfăţişează pe trei dintre oficialii Executivului: premierul Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov şi Niculae Bădălău.