Curtea Constituțională respinge modificările la guvernanţa corporativă

Legea pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice este neconstituţională, a stabilit, marţi, Curtea Constituţională, care a admis astfel obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţii PNL.

CCR arată că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului. Modificările legislative vizau să elimine obligaţia numirii de manageri independenţi politic în conducerea executivă şi în Consiliile de Administraţie ale unor companii de stat, între care Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Romgaz, Transelectrica, Administraţia Porturilor Maritime, Complextul Energetic Oltenia, Romsilva sau Poşta Română, potrivit News.ro.

CCR anunţă că a admis, cu unanimitate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea art.1 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice este neconstituţională.

Curtea a constatat, în esenţă, că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, reţinând, totodată, că dispoziţiile art.I teza finală şi ale art.II din aceasta, referitoare la mandatarea Guvernului de a emite hotărâri prin care să prevadă excluderea altor entităţi economice de la aplicarea regimului juridic prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011, contravin rolului constituţional al Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi regimului constituţional al hotărârilor de Guvern.

Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.1 alin.(3) din Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice a fost formulată de 64 de deputaţi liberali şi a fost depusă la CCR în 27 decembrie 2017.

"În ceea ce priveşte modificările aduse OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, au fost sesizate numeroase încălcări ale tehnicii legislative în procesul de elaborare şi de adoptare a proiectului de lege, precum şi instituirea unui regim juridic extraordinar care conferă Guvernului atribuţii ce depăşesc cadrul constituţional”, se arată în textul sesizării trimise CCR. 

Modificările la această lege, adoptate în decembrie 2017 de Camera Deputaţilor, au fost contestate şi de Fondul Proprietatea, care este acţionar minoritar în mai multe companii de stat şi care a cerut preşedintelui Klaus Iohannis reexaminarea actului normativ, susţinând că aceste modificări "au golit practic de conţinut ordonanţa privind guvernanţa corporativă". 

"Fondul Proprietatea este consternat de adoptarea de către Camera Deputaţilor a unor amendamente la OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă, care exceptează peste 100 de companii de stat de la aplicarea acestei legi, golind-o practic de conţinut şi făcând-o inaplicabilă. Printre companiile exceptate, dintre care unele sunt listate pe bursă, se numără unele dintre cele mai valoroase întreprinderi de stat din România: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Romgaz, Transelectrica, Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa şi CE Oltenia", arăta, la momentul adoptării modificărilor, Fondul Proprietatea.

Potrivit Fondului Propietatea, implicaţiile amendamentelor votate de Camera Deputaţilor sunt, printre altele, eliminarea obligaţiei numirii de manageri profesionişti şi independenţi politic în conducerea executivă şi în Consiliile de Administraţie ale companiilor de stat, eliminarea obligaţiei companiilor de stat privind raportarea publică şi transparentă a situaţiilor financiare anuale şi semestriale, eliminarea obligaţiei de a publica identitatea, experienţa profesională şi remuneraţia managerilor din conducerea companiilor de stat, eliminarea posibilităţii acţionarilor minoritari de a numi membri în Consiliile de Administraţie din cadrul companiilor de stat şi îngrădirea accesului acestora la informaţii din cadrul companiei, respectiv eliminarea obligaţiei companiilor de a publica in mod transparent hotărârile adoptate de către acţionari pe website-urile companiilor.

Potrivit proiectului, Executivul va putea adopta Hotărâri de Guvern prin care va decide la ce companii poate fi aplicat managementul profesionist.