Opt din zece companii cu capital german care activează la nivel internaţional, inclusiv în România, se confruntă cu probleme din cauza creşterilor de preţuri şi a dificultăţilor din lanţul de aprovizionare, arată rezultatele unui sondaj realizat de AHK România - Camera de Comerţ Româno-Germană.
„Companiile din industrie se confruntă, în prezent, cu o nouă provocare a pandemiei de coronavirus. Nu doar lipsa unor produse şi evoluţia preţurilor în sine cauzează probleme majore, ci mai ales lipsa de predictibilitate care rezultă din acestea. Lanţurile de aprovizionare devin din ce în ce mai 'neplanificabile', deoarece schimbările bruşte, neplanificate în lanţurile de aprovizionare ale partenerilor de afaceri fac ca propria producţie să fie din ce în ce mai lipsită de predictibilitate, cu multe schimbări de plan pe termen foarte scurt. Acest lucru duce şi la creşterea costurilor”, a explicat Sebastian Metz, director general şi membru în Consiliul Director al AHK România.
Materii prime care se găsesc greu
Potrivit sondajului, publicat luni, companiile intervievate resimt efectele blocajelor de aprovizionare şi ale creşterilor de preţuri, în special în cazul oţelului şi al maselor plastice (câte 48,6% fiecare), dar nici aluminiul (25,7%) şi lemnul (23%) nu pot fi achiziţionate în cantităţi suficiente sau doar la preţuri semnificativ mai mari.
De asemenea, există o lipsă masivă de semiconductori în industria auto, iar companiile invocă cererea crescută (64,7%) ca fiind principalul motiv al blocajelor de materii prime.
În plus, peste jumătate dintre organizaţii consideră oprirea producţiei la furnizori ca motiv al lipsei de materii prime (58,8%), ca urmare a închiderilor legate de pandemie sau a măsurilor de igienă, a concediilor medicale şi a problemelor de transport (32,4%).
În acest context, 78% dintre companii se confruntă, la ora actuală, cu preţuri de achiziţie mai mari pentru produsele şi serviciile lor.
„Această problemă devine din ce în ce mai mult un factor limitativ pentru activităţile comerciale ale companiilor şi, prin urmare, şi în dezvoltarea economică ulterioară. Şi, bineînţeles, are şi un impact foarte direct asupra numeroaselor proiecte de investiţii ale administraţiilor publice, în special în ceea ce priveşte investiţiile în extinderea infrastructurii, de exemplu în cadrul programelor de reconstrucţie şi redresare la nivelul UE”, susţine Metz, citat de Agerpres.
De ce cresc prețurile
Conform cercetării, aproape două treimi din totalul companiilor chestionate (62,5%) invocă timpi de aşteptare mai lungi pentru materiile prime şi bunurile comandate, precum şi efort de planificare mai mare (aproape 47%). Totodată, în multe cazuri, comenzile existente nu pot fi procesate (37,5%), iar dificultăţile de livrare duc la scăderea vânzărilor (40,6%). Ca urmare a acestei situaţii, 28% dintre companii au fost nevoite să reducă sau chiar să oprească producţia.
Peste 60% dintre companii se văd nevoite să transfere creşterea preţurilor către clienţi, iar aceştia reacţionează la noile provocări prin căutarea de furnizori noi sau suplimentari (52,6%). Aproape jumătate dintre cei chestionaţi (44,7%) se gândesc să crească nivelul stocurilor, acolo unde este posibil, în timp ce 21% dintre respondenţi iau în considerare ajustările de personal, cum ar fi implementarea Kurzarbeit, reducerea orelor suplimentare sau reduceri de personal.
Perspective pesimiste
Cele mai multe dintre companiile intervievate (43%) nu se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime, produse intermediare şi bunuri relevante înainte de 2022.
La nivel general, opt din zece companiile germane care operează la nivel internaţional, inclusiv în România (81%), au raportat creşteri de preţuri sau dificultăţi în lanţul de aprovizionare, în toate sectoarele şi indiferent de mărime.
Sondajul a fost coordonat de către Uniunea Camerelor de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK), iar pe durata realizării acestuia au fost intervievate aproape 3.000 de companii din întreaga lume. Din România au participat 43 de companii.
Cercetarea a avut loc în perioada 27 iulie - 9 august 2021.
AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane şi, totodată, cea mai mare Cameră de comerţ bilaterală din România. Înfiinţată în anul 2002, AHK numără peste 550 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe.
