Cert este că nimic nu este sută la sută sigur până când nu sunt semnate contractele. Până atunci mai sunt însă de făcut studii de fezabilitate şi licitaţii, fără de care nicio investiţie nu poate fi începută.
Premierul Chinei şi cei 300 de oameni de afaceri au plecat din România, conduşi de un alai de oficialităţi române. Din cauza frigului şi a vântului de afară, protocolul s-a dovedit însă chinuitor pentru premierul Victor Ponta.
După plecarea chinezilor, oficialii români se arată mai puţin optimişti.
„Este vorba de proiecte care, adunate, depășesc cinci miliarde de euro. Este o sumă să zic moderat pesimistă și încerc să fiu extrem de moderat, înțelegând că de la semnarea documentelor, până la realizarea proiectelor este necesară o întreagă serie de pași”, a precizat premierul.
La începutul Forumului China - Europa de Est colaborarea româno-chineză se anunţa a fi una plină de promisiuni. Încă din prima zi a evenimentului, au fost semnate nu mai puţin de 13 memorandumuri şi acorduri, în valoare de peste 8,5 miliarde de euro. Doar partea chinezilor, pentru că România trebuie să vină cu propria contribuţie.
De altfel, forumul de la Bucureşti a provocat îngrijorare în cancelariile europene înainte de a începe. Vizita premierului Li Keqiang a fost văzută de diplomaţii europeni ca o strategie de tipul „divide şi cucereşte”, scria ziarul Financial Times, citând un oficial european rămas anonim.
Companiile româneşti alese de chinezi pentru viitoarele investiţii sunt dintre cele mai profitabile. Nuclearelectrica, în prima jumătate de an, a avut un profit de aproape 49 de milioane de euro. Compania nu a fost ferită de scandaluri politice, cum a fost cel de la numirea managerului privat al Nuclearelectrica, în persoana Danielei Lulache.
Chinezii vor să investească în patru mari proiecte din domeniul energiei: Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti, termocentrala Rovinari şi grupurile 3 şi 4 ale termocentralei Mintia-Deva care trebuie reabilitate.