Cele opt motive pentru care Comisia Europeană ne-a retras 100 de milioane de euro din finanțarea autostrăzii Sibiu Orăștie
Deși rolul clarificărilor făcute în cursul procedurilor de achiziție publică este acela de a elimina nedumeririle avute de participanții, informațiile suplimentare oferite de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) în proceduri mai degrabă au nedumerit firmele ofertante, afirmă Comisia Europeană. ”Trebuie remarcat că numărul de întrebări trimise referitor la clarificările cu numerele 8,9 și 10 au fost de 71, 90 și 105”, spun oficialii Comisiei Europene. Aceasta demonstrează calitatea scăzută a documentațiilor de licitație, afirmă ei. Aceasta ar fi o primă neregulă menționată în raportul de audit.
Un al doilea aspect sesizat de oficialii CE este că CNADNR a adus numeroase modificări condițiilor licitației. Aceste modificări au fost publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, dar nu și în Jurnalul Oficial al Comisie Europene. Modificările sunt importante. Unele dintre acestea au privit chiar termenul de încheiere a lucrărilor sau factorii în funcție de care ofertele au fost desemnate câștigătoare.
Un al treilea aspect sesizat privește procesul de analiză a ofertelor din punct de vedere a eligibilității candidaților. Analiza s-a făcut subiectiv, uneori într-un pas, alteori în mai mulți pași. ”Nu este posibilă o privire clară asupra procesului de evaluare și nu rezultă explicit de ce unora sau altora li s-au cerut clarificări suplimentare”, spun auditorii.
În al patrulea rând, CNADNR a acceptat ca unii dintre participanții la licitație să răspundă solicitărilor ce le-au fost adresate după termenul limită. De regulă a fost vorba de firmele care au câștigat licitațiile. Compania a explicat CE că întrebările adresate nu erau relevante pentru procesul de desemnare a câștigătorilor. Cu toate acestea , CE a propus corecții de 5% din valoarea contractelor.
Al cincilea motiv privește pretențiile excesive ridicate de CNADNR în fața participanților la licitații. Mulți au fost respinși în urma faptului că nu au putut prezenta documente autentificate, traduse care să ateste lucrările efectuate. Au fost respinse inclusiv solicitări ale unor firme de a li se acorda un răgaz de câteva zile pentru a aduce documentele. Uneori documentele au fost respinse doar pentru că nu erau autentificate. Comisia a propus o corecție de 25%, acceptată de către partea română.
O altă greșeală a CNADNR, după cum afirmă auditorii CE, este respingerea ofertelor motivată de absenței experților cheie în proiect. Mai precis descalificarea nu a fost o măsură excepțională, ci mai degrabă o regulă. Spre exemplu pe primul lot din Nădlac Arad au fost respinse șase oferte din șapte căci nu ar fi existat experții cheie. De regulă, pe toate tronsoanele luate în calcul, cel puțin jumătate dintre ofertele primite au fost considerate neconforme din acest motiv.
Un alt caz sesizat de către auditori este acela în care aceeași firmă a câștigat licitațiile pe toate cele trei loturi învecinate și, cerându-i-se explicații, a invocat utilizarea resurselor similare, identice,m materiale și umane pentru efectuarea lucrărilor. Dacă un manager de calitate sau unul general se pot ocupa în același timp de trei sectoare de autostradă, este neclar cum poate face acest lucru un manager de site/sector, spun auditorii.
Un ultim aspect, pentru care s-a propus o corecție de 10% din valoarea contractului, privește notarea ofertelor în proporție de 70% pentru aspectele tehnice ale acestora în condițiile în care evaluarea acestor aspecte s-a făcut doar superficial.
Potrivit raportului, autoritatea de management a contractului a identificat nereguli la cinci din zece contracte, procentajul erorilor fiind de 21%.
În urma auditului CE a stabilit o corecție financiară finală pe proiectele luate în calcul de 25%, ”măsură ce a fost acceptată de către statul membru (România – n.red.)”, arată raportul (vezi foto).
Reducerea sumei puse la bătaie de către Comisia Europeană este o veste proastă. România va trebui să completeze de la bugetul de stat necesarul de finanțare pentru construirea celor 81 de kilometri cu suma retrasă de către CE. Aceasta în condițiile în care în care asupra bugetului de stat există presiuni reprezentate de limita de deficit bugetar, nevoia altor investiții publice sau de solicitările salariale venite din partea unor categorii de angajați din sectorul public.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
