Reforma prin care România poate ajunge la o dezvoltare sustenabilă trebuie să înceapă cu forţa de muncă, arată o strategie a Ministerului Economiei care a calculat şi cât costă fiecare pas pe care ar trebui să îl facă ţara noastră.
Ca să aibă o forţă de muncă mai bine ancorată la nevoile mediului privat, companii mai productive şi o piaţă de capital suficient de dezvoltată cât să finanţeze aceste companii, România are nevoie de reforme de 8 miliarde de euro până în 2020. Şi, ca aceste obiective să fie atinse, vor fi necesare investiţii de încă zece miliarde de euro în infrastructură, energie şi în mecanisme de reducere a birocraţiei.
În total, 18 miliarde de euro. Atât estimează Ministerul Economiei că este preţul care trebuie plătit de România ca să aibă parte de o dezvoltare sustenabilă.
Orice transformare este costisitoare, din toate punctele de vedere. Iar existenţa unui plan pe hârtie nu este de ajuns. Transformarea planurilor în realitate este întotdeauna pasul cel mai greu.
Reforma prin care România poate ajunge la o dezvoltare sustenabilă trebuie să înceapă cu forţa de muncă, arată strategia Ministerului Economiei, care a calculat şi cât costă fiecare pas pe care ar trebui să îl facă ţara noastră.
Resursa umană are nevoie de investiţii de aproape 4,2 miliarde de euro până în 2020. Potrivit strategiei, un sfert din această sumă ar trebui să se ducă în educarea tinerilor, astfel încât să fie redus analfabetismul funcţional şi să fie crescut accesul la învăţământul profesional.
Însă cei mai mulţi bani, 2 miliarde de euro, ar trebui cheltuiţi cu încurajarea natalităţii. Potrivit Ministerului, principalele măsuri ar trebui să fie prelungirea de la un an la doi a concediului de maternitate remunerat cu 85% din ultimele venituri, precum şi înfiinţarea de noi creşe.
Însă dezvoltarea resursei umane din România trebuie să fie însoţită şi de o reformă a mediului privat, astfel încât locurile de muncă să fie suficiente, iar salariile îndeajuns de mari.
Ministerul Economiei estimează că sunt necesare reforme de 1,7 miliarde de euro pentru creşterea productivităţii pentru sectoare precum IT&C-ul, turismul sau agricultura. Potrivit strategiei, în sectorul informatic reformele ar trebui să înceapă în şcoală, prin creşterea accesului la infrastructura IT. Nu este pentru prima oară când există un astfel de plan. De-a lungul anilor însă, achiziţiile de calculatoare şi softuri pentru şcoli au ajuns să fie suspectate de fraudă. De data aceasta, Ministerul Economiei propune să fie realizate din timp estimări privind necesarul de echipamente informatice din şcoli.
În cazul agriculturii, măsurile care ar trebui luate sunt cele despre care se vorbeşte de multă vreme şi anume creşterea asocierii dintre fermele mici şi refacerea sistemelor de irigaţii, pentru 300 de milioane de euro.
Un sector-surpriză care apare în strategia Ministerului este turismul. Ignorat multă vreme, ar avea nevoie de investiţii de 150 de milioane de euro în următorii patru ani ca să atingă potenţialul de dezvoltare. Cei mai mulţi bani ar trebui să se ducă pe refacerea infrastructurii din staţiuni, mai ales din cele balneo şi din cele montane şi pe încurajarea anumitor nişe cum ar fi turismul rural şi cel cultural.
Totuşi, statul nu poate să finanţeze toate măsurile din strategia Ministerului Economiei. Pe lângă atragerea de fonduri europene, sunt necesare şi contribuţii private, iar unul dintre obiectivele strategiei este dezvoltarea pieţei de capital. Statul vrea să ajute bursa prin accelerarea procedurilor de listare a acţiunilor Nuclearelectrica sau CEC.
Reformarea pieţei muncii, creşterea productivităţii companiilor şi dezvoltarea pieţei de capital ar urma să coste în total 8 miliarde de euro. Însă la această sumă ar trebui adăguate investiţii de 10 miliarde de euro în alte măsuri, precum îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a sistemului energetic.