Florin s-a mutat de jumătate de an în zona de sud a Bucureştiului după o viaţă la bloc, unde aerul curat era doar un vis de weekend. Locuieşte într-o casă de 130 de metri pătraţi, o suprafaţă de două ori mai mare decât cea a apartamentului din oraş.
Florin: Vorbim despre o familie cu un copil în cazul meu, iese copilul în curte, se mai joacă, vorbim despre altceva, în apartament este îngrădit.
Din living ieşi direct pe o terasă, care poate avea până la 200 de metri pătraţi. Ansamblul rezidenţial are un spaţiu verde comun, iar vara funcţionează şi o piscină.
Costurile de întreţinere sunt similare celor de la bloc, iar locul de parcare este inclus în preţul locuinţei. Pentru un al doilea loc de parcare, locatarii trebuie să plătească.
Alexandru Rădulescu, reprezentantul unui dezvoltator imobiliar: Există posibilitatea de a cumpăra un loc subteran de parcare. 2.900 de euro plus TVA.
Cei care locuiesc însă în ansambluri rezidenţiale la periferia oraşului plătesc şi cu 20% mai mulţi bani pe benzină pentru a ajunge la serviciu.
Vlad Vlăsceanu, consultant imobiliar: Dacă aceste zone ar beneficia de infrastructură, de șosele lărgite, de alte mijloace de transport în afara RATB, ar fi poli de dezvoltare ai Bucureștiului.
Accesul în ansamblu se face pe un drum secundar, iar în ansamblu nu avem nici grădiniță, nici magazine.În schimb în oraș la fiecare metru este un restaurant, o bancă sau o farmacie. Aşa că mai ales tinerii preferă locuințele înghesuite din oraș.
Tocmai ne-am cumpărat apartament, aici în oraș, pe bulevard. În afara orașului eram prea departe, ne ajută părinții cu copiii.
La periferie, preţurile locuinţelor au crescut cu 0,1% din ianuarie anul trecut şi până în prima lună a acestui an, potrivit unui studiu. În zonele centrale, diferenţa este de 4%.