BUSINESS CLUB. Statul ar putea face bani frumoși din chiriile pe terenurile agricole date în arendă

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

 Dar în loc să încaseze acești bani, statul a făcut cadou zeci de mii de hectare unor firme care le exploatează cu profit, pentru că au acaparat cele mai fertile zone. Și tot aceste firme primesc subvenții consistente tot de la stat, chiar dacă uită să-și achite datoriile către acesta. Cota parte din profit.

Pământurile sunt administrate de Agenția Domeniilor Statului (ADS), instituție subordonată Ministerului Agriculturii. În cei 12 ani de existență, în jurul ADS s-au țesut interese uriașe și au apărut scandaluri pe măsură.

Administrează o avere uriașă. 340.000 de hectare, din care 257.000 de hectare sunt date în concesiune. Și de pe urma acestor suprafețe uriașe, statul a încasat anul trecut 31,5 milioane de euro. Înseamnă circa 120 de euro pe an, mai puțin de 550 de lei pentru fiecare hectar.

„Arenda este de 1.000 de kilograme în grâu sau porumb, din care se scade acel impozit pe venit, sau în lei - undeva între șase și opt milioane pe hectar”, spune Grigore Rusti, fermier din judeţul Bacău.

Cele 1.000 de kilograme de grâu pe hectar reprezintă o arendă medie în județul Bacău și acoperă un sfert din producția totală la hectar. Potrivit asociațiilor agricole, arenda poate să ajungă și la o treime din totalul recoltei. Sunt fluctuații normale, în funcție de cât de bun este anul agricol.

Arenda la stat este însă mult sub cea a pieței. Unele firme plătesc mai mult, iar altele cu mult mai puțin, în funcție de contractele pe care și le-au negociat. Și la final, când se trage linia, arendașii statului pot să fie mulțumiți că folosesc de fapt terenurile pe gratis. Subvenția la hectar, primită din fonduri comunitare și de la buget este de circa 130 de euro, mai mare decât redevența.

Marii beneficiari ai acestui sistem au fost latifundiarii. Au cele mai mari suprafețe de la stat dar nu se grăbesc să plătească nici aceste redevențe. ADS are de recuperat, în total, 85 de milioane de euro.

Cel mai mare arendaș al țării, Culiță Tărâță, are de plătit prin firma sa TCE 3 Brazi, un sfert din sumă - 22 de milioane de euro. Sunt datorii adunate pe parcursul celor 11 ani de contract cu ADS, prin care a luat în arendă 57.000 de hectare în cea mai roditoare zonă agricolă a țării - Insula Mare a Brăilei. În toată această vreme, afacerile și mai ales profiturile TCE 3 Brazi au crescut. De la un câștig de câteva mii de euro în 2007, firma lui Culiță Tărâță a ajuns la un profit de 18 milioane de euro în 2012.

Relaţia specială a lui Culiţă Tărâţă cu ADS a făcut obiectul mai multor procese şi investigaţii.

Contractul dintre Culiţă Tărâţă cu ADS s-a derulat fără prea mari probleme până anul trecut, când TCE a pierdut Insula Mare a Brăilei în favoarea Agricost, o firmă controlată de Constantin Duluţe, despre care se spune că ar fi un apropiat al lui Culiță Tărâță.

Agricost are contract cu ADS pe 20 de ani, până în 2032. Ceilalți moșieri au contracte pe 50 de ani, așa cum este cazul Maria Trading, firmă controlată de libanezul Jihad El Khalil, sau al Intercereal, parte a grupului InterAgro, al lui Ioan Niculae.

Am vrut să aflăm ce face statul pentru a-și recupera datoriilor și pentru a-și optimiza încasarile din redevențe. Întrebarile au fost pasate de la Ministerul Agriculturii la ADS, care a oferit explicații doar în scris, și acelea generale.

„Agenţia Domeniilor Statului a început executările silite încă din 2005. (...) Serviciul Recuperări Creanțe a procedat la: comunicarea titlurilor executorii și a somațiilor de plată, la emiterea de ordine de poprire, respectiv de ordine de modificare a sumelor poprite, la identificarea bunurilor în vederea aplicării sechestrului și a valorificării bunurilor sechestrate”, se arată în răspunsul ADS.

Pentru contractele derulate în 2011 și 2012, ADS spune că a recuperat 95 la sută din creanțe. Dar datoriile mai vechi riscă să se transforme în gaură definitivă pentru stat. Și asta pentru că, de anul acesta, ADS nu mai poate face executări silite decât prin intermediul unui executor judecătoresc. O veste bună pentru băieții deștepți din agricultură care vor încerca să ocolească în continuare plata cotelor, mai ales că de la anul redevențele cresc cu 25 la sută.