BUSINESS CLUB. Scumpirea gazelor, concesie făcută FMI

Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Marcel Ciolacu

Prima declarație a lui Ciolacu după ce a fost desemnat premier

Lista miniștrilor din noul cabinet

Acord politic semnat de PSD-PNL-UDMR-minorităţi. Crin Antonescu, anunțat oficial candidatul coaliției

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Surse din sectorul energetic au declarat pentru Digi24 că Guvernul va folosi până la urmă calendarul realizat de ANRE pentru liberalizarea preţului gazelor livrate populaţiei.

Preţul lor este în acest moment 53 de lei pe megawatt/oră şi va creşte treptat până în 2018 cu 30% până la 78 de lei pe megawatt. Prima scumpire va fi pe 1 iulie şi va fi de 6%. Preţul gazului reprezintă 46% din valoarea totală a unei facturi. Restul sunt tarife de transport şi alte taxe.

Scopul calendarului gândit de ANRE este acela de a duce preţul gazului în 2018 la nivelul actual de pe bursă. Dacă peste trei ani gazul va fi mai scump decât în prezent pe bursă, atunci ajustarea sa va continua până în 2021, însă într-un ritm mult mai lent decât în prezent.

Aşadar, nivelul de 78 de lei propus acum pentru 2018 nu este bătut în cuie şi orice diferenţă de preţ poate prelungi procesul de liberalizare pentru încă trei ani. Se ajunge de fapt la planul de anul trecut al Guvernului, care anunţa în septembrie suspendarea pe termen nedeterminat a liberalizării preţului la gaze. Încă de atunci se vorbea despre extinderea calendarului până în 2021 dacă o vor cere cotaţiile de pe pieţele internaţionale. Între timp s-a renunţat însă la o altă idee vehiculată atunci, şi anume ca preţul gazelor să fie îngheţat până în vara anului viitor.

Chiar şi aşa, actualul calendar de liberalizare are preţuri mai mici decât cele cerute de Fondul Monetar Internaţional. Conform planului iniţial agreat cu FMI, megawattul produs din arderea gazului ar fi trebuit să coste 90 de lei în 2018.

România consumă anual circa 12,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde de metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern. Însă, potrivit unei legi pe care Comisia Europeană o contestă, gazul rusesc scump nu ajunge la populaţie, ci este vândut doar consumatorilor industriali.

Consumatorii casnici reprezintă 24% din piaţa internă a gazului natural. Aproximativ 60% sunt consumatori industriali care cumpără gazul de pe bursă, iar restul de 16% sunt tot companii, care cumpără însă gaz la preţ reglementat.