BUSINESS CLUB. România, furată sistematic prin achiziții publice
Este vorba despre bani cu care s-ar acoperi deficitul, s-ar putea creşte salariile medicilor si profesorilor şi s-ar putea face şi investiţii fără să mai fie încărcătă economia cu noi taxe şi impozite.
Cumpăraturile statului, aşa-numitele achiziţii publice, au fost varianta cea mai uşoară prin care oameni apropiaţi de diferite partide politice au făcut bani frumoşi.
Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice arată că orice achiziţie publică din România se face la preţuri supraevaluate.
Studiul celor de la IPP este întărit de un audit al Curţii de Conturi, care arată dezastrul financiar din bugetul autorităţilor publice centrale şi locale. Conform raportului Curții de Conturi, la fiecare 100 de lei cheltuiți de statul român, 40 de lei sunt bani furaţi.
Statul cheltuie anual, în medie, 30 de miliarde euro pe tot felul de achiziţii. Pe baza studiilor citate ar înseamnă că12 miliarde sunt bani pierduţi.
Sistemul de achiziţii publice a fost intenționat făcut prost. Metoda favorită de a fura statul este supraevaluarea preţului de achiziţie.
Astfel, o autoritate centrală sau locală care are nevoie de un anumit bun va lansa o licitaţie publică conform legii. Va fi însă foarte atentă să întocmească un caiet de sarcini cu criterii care să corespundă doar pentru o anumită companie, într-o licitaţie cu dedicaţie. Acest lucru nu se poate face decât cu complicitatea autorităţilor care ulterior primesc o cotă parte din bani.
Aşa se ajunge în situaţia în care un top de hârtie la primăria din Galaţi să coste 13 lei, în timp ce acelasi top de hârtie să fie cumpărat la jumătate din preţ conform studiului Institutului pentru Politici Publice.
Sau mobilierul stradal din Călăraşi ajunge să fie de 3 ori mai scump decât cel din Reşiţa, conform aceluiaşi document.
Acest gen de fraudă poate să fie stopat foarte uşor dacă autorităţile ar vrea acest lucru. Se impune un interval de preţ din care autorităţile să nu aibă voie să iasă.
În cazul hârtiei poate sa fie impus un interval cuprins spre exemplu intre 6 si 8 lei, iar diferența de până la 13 lei ar rămâne în buget.
Estimarea Institutului pentru Politici Publice arată că o eventuală standardizare a pretului pentru achiziţiile publice ar aduce economii sau ar reduce hoția, cu 23%.
O altă strategie de sifonare a bugetului fie el central sau local îl reprezintă contractele cu acte adiţionale.
Tot firmele agreate se înscriu la licitaţiile, în general din sfera construcţiilor de drumuri, cu prețuri foarte mici. Câștigă contractul și costul final este umflat prin acte adiţionale. În județul Ilfov la un contract de lucrări pentru modernizarea unui drum s-au încheiat nu mai puţin de 10 acte adiţionale care au dublat valoarea acesteia.
Autorităţile sunt acoperite că au dat lucrarea prin licitaţie publică dar şi constructorul este mulţumit că a facut un profit uriaş.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
