Guvernul nu se va concentra doar pe infrastructura de transport. Vor fi acordați bani cu prioritate și pentru reabilitarea litoralului, pentru continuarea lucrărilor de modernizare de la Teatrul Național și pentru laserul de la Măgurele. În total sunt 21 de proiecte pe care statul ar fi bine să nu le lase doar pe hârtie. Căci fiecare investiție făcută cu cap se întoarce până la urmă tot în buget, sub formă de taxe.
La ce sunt bune investiţiile?
40 de milioane de lei. Aceasta este valoarea contractelor de reabilitare a sistemelor de canalizare şi apă aflate în derulare pentru un constructor din Cluj. Puţin având în vedere că are angajaţi aproape 1.500 de oameni, pentru care plăteşte anual dări de zeci de milioane de lei la stat.
„Lipsa de lucrări ne creeează mari probleme financiare. Undeva în 2009-2010, aveam undeva la 2.700 de angajaţi”, explică Ioan Aşchilean, preşedintele CA al unei firme de construcţii.
Cum statul nu a dat drumul investiţiilor în infrastructură, mulţi constructori au făcut disponibilizări. Astfel, la cinci ani de la declanşarea crizei, pe şantiere şi în fabricile de materii prime lucrează cu 20 la sută mai puţini oameni, respectiv în jur de 350 de mii de români.
În aceeaşi perioadă, sectorul construcţiilor s-a redus la jumătate faţă de 2008, până la aproape opt miliarde de euro. De pierdut are tot statul. Cu activitatea restrânsă sau chiar la limită, companiile de construcţii plătesc tot mai puţine taxe şi impozite.
„Vorbim de impozitele pe salarii, vorbim de impozitele companiei, de TVA, impozitele pe profit. Suma tututor ajunge la 30% din venituri”, spune Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii.
Câți bani sunt alocați în 2014
În acest an, Guvernul a alocat aproape 36 miliarde de lei pentru investiţii, mare parte fiind destinată cofinanţării proiectelor cu bani europeni. Iar anul viitor, aproape 40 de miliarde de lei vor merge în investiţii.
„Dacă statul nu investește, măcar să creeze acel cadru. Trebuie să fim capabili să aducem în România doi, trei investitori puternici pentru ca aceştia să dea un semnal către ceilalți”, a afirmat Neagu Liviu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor de Utilaje.
Cum în România nu par să se schimbe lucrurile prea curând, firmele autohtone îşi deschid orizonturile. O parte din constructorii români şi-au găsit surse externe de venit, cum ar fi lucrări în nordul Africii, Orientul Mijlociu, Rusia sau în Asia Centrală.
În 2014 sunt mai mulţi bani de investiţii decât în 2013: de la 36,18 de miliarde de lei, 5,8% din PIB, în 2013, la 39,7 miliarde de lei, de 6% din PIB, în 2014.