BUSINESS CLUB. Privatizări cu promisiuni încălcate

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Investițiile companiilor private care au preluat între 2004 și 2008 cinci din cele opt filiale de distribuție și furnizare ale Electrica au rămas pe hârtie, arată un raport al Curții de Conturi. Prin contractele de privatizare, firmele s-au angajat să foloseasca banii din majorările de capital pentru investiții în modernizarea rețelelor, de exemplu. Nu s-a întâmplat așa, investițiile în retehnologizare s-au făcut pe spinarea consumatorilor români, prin creșterea tarifelor, și nu din sursele proprii ale firmelor.

„Dacă investițiile (…) s-ar fi realizat din prețul de subscriere, aceste investiții nu ar fi intrat în calculul tarifului de distribuției. Cu alte cuvinte, realizarea investițiilor din prețul de subscriere plătit la finalizare nu ar fi condus la creșterea tarifului de distribuție”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Pentru a-și recupera banii, statul a mers la Curtea de Arbitraj de la Paris, unde i-a dat în judecată pe greii din piața de electricitate: E.ON, din Germania, CEZ, din Cehia și pe Enel, din Italia. Cele trei sunt companiile care, prin majorări de capital, au preluat controlul asupra filialelor Electrica din Banat, Dobrogea, Muntenia Sud, Moldova și Oltenia.

Privatizările s-au făcut în două etape. Prima dată, compania străină prelua un pachet de 25-30 la sută, iar pentru restul de acțiuni până la 50-60 la sută se angaja să facă investiții în retehnologizare. Practic, jumătate din privatizare s-a făcut pe bază de promisiuni. În total, cele trei firme ar fi trebuit să investească în rețele peste 1,6 miliarde de euro. Raportul Curții de Conturi arată că investitorii nu au investit sau nu au dovedit clar că s-au ținut de cuvânt, potrivit Gândul.

În cazul E.ON, situația pare a fi certă: compania germană nu a investit niciun ban din surse proprii pentru Electrica Moldova. Investițiile au fost făcute din ceea ce a produs fosta compania. La fel s-a întâmplat și în cazul CEZ. Iar Enel nu a făcut dovada investițiilor din surse proprii.

Companiile se apără spunând ori că informațiile despre investiții sunt confidențiale iar contarctele de privatizare au fost respectate. Din poziția de acționar minoritar, statul nu poate decât să solicite informații de la acționarii majoritari. Arbitrajul international este acum unica solutie, iar primele sentințe în aceste procese ar urma să vină până la finele anului.