Alimentele medicale nu sunt doar simple mâncăruri sănătoase, ci sunt adevărate tratamente administrate pe bază de reţetă, care nu se găsesc pe rafturile supermarketurilor, ci în farmacii.
Estimată la 15 miliarde de dolari, piaţa alimentaţiei medicale este dominată de jucători din mai multe domenii. Pe lângă giganţi alimentari precum Nestle sau Danone şi companii farmaceutice precum GlaxoSmithKline, încearcă să îşi facă loc în această industrie şi companii petrochimice, prin intermediul diviziilor de nutriţie din portofoliu.
Produsele pe care le dezvoltă sunt iaurturi, băuturi sau shake-uri proteice destinate fiecare unei anumite afecţiuni. Medicii prescriu aceste alimente pacienţilor care suferă de Alzheimer, epilepsie sau tulburări digestive. Unele substanţe promit o recuperare mai rapidă după intervenţii chirurgicale.
Potrivit Wall Street Journal, Nestle a investit masiv în aparatură menită să crească eficienţa alimentelor medicale. Compania elveţiană analizează ADN-ul uman şi foloseşte pentru produsele sale diverse substanţe din fructe şi legume precum roşii, struguri sau cafea. Interesul Nestle pentru alimentaţia medicală a crescut în momentul în care a început să rateze ţintele de creştere pe piaţa mâncărurilor congelate vândute în supermarketuri.
Pentru Danone sau Nestle, acest sector al iaurturilor şi băuturilor medicale este atractiv deoarece are o profitabilitate mai mare decât cel al alimentelor clasice. Pe de altă parte însă, alimentaţia medicală aduce mai puţini bani decât tratamentele pentru boli cronice. De aceea, companiile farmaceutice, deşi încearcă să păstreze o prezenţă în acest nou sector, au un avânt mai mic decât companiile alimentare.
Chiar şi pentru companiile care trec de la pizza congelată la mâncare medicală, rentabilitatea redusă s-ar putea dovedi a fi o problemă, deoarece dezvoltarea acestor produse costă.
Nestle a alocat jumătate de miliard de dolari până în 2021 doar pentru testarea tratamentelor medicale într-un laborator în Lausanne şi speră că îşi va recupera aceşti bani pe termen lung. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că ponderea persoanelor trecute de 60 de ani va creşte de la 12% din populaţia mondială în prezent la 22% în 2050 ceea ce ar trebui să aducă o creştere a cererii pentru alimente medicale.