Ca să facă faţă concurenţei cu firmele mai mici dar mai flexibile, corporaţiile ar putea renunţa la o parte din angajaţii pe termen nedeterminat, aducând în locul lor colaboratori angajaţi doar pe durata desfăşurării fiecărui proiect în parte. În acelaşi timp se transformă şi conceptul de sindicat. Este înlocuit de asociaţiile profesionale înfiinţate de unii freelanceri în încercarea de a primi venituri decente şi de a-şi asigura o pensie.
Până la finalul deceniului, 20% din forţa de muncă ar putea fi liber profesionistă. Adică formată din oameni care nu au o slujbă stabilă şi care sunt plătiţi pentru serviciile pe care le prestează, uneori de la distanţă. Iar concurenţa va fi foarte mare între aceşti oameni care nu sunt nici angajaţi, nici patroni. Cine nu prinde un contract temporar sau un proiect, nu primeşte bani. Este practic şomer. Şi există temerea că această economie a freelancerilor va fi una foarte instabilă.