BUSINESS CLUB. Ministrul bugetului se teme de deflație. BNR îl contrazice

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

„Deflaţia este un pericol real, nu doar pentru România, toată Europa este în pragul deflaţiei, Europa îşi pune problema deflaţiei începând cu Germania. Din deflaţie nu se iese”, a spus Liviu Voinea.

Deflația este deosebită de dezinflație. Deflația însemnă scădere a prețurilor, ceea ce înseamnă că firma care a produs câștigă mai puțin, are probleme cu fluxurile financiare, se restructurează și există riscul falimentului. Oficialii BNR spun însă că România are – și va avea și în continuare – inflație, nu deflație.

„Guvernatorul a explicat foarte limpede că ne așteptăm la o inflație de 2%, deci o inflație, nu o deflație, și pentru anul viitor probabil vom avea o ușoară creștere la 3%. Până acum datele ne arată că inflația s-a înscris in 1,88%”, a declarat Adrian Vasilescu, consilerul guvernatorului BNR.

Zona confortabilă a inflației este în jurul a 2%, iar România se află în această zonă, care înseamnă stabilitate.

Gestionarea evoluției prețurilor este sarcina BNR, țintirea inflației este în statut și banca centrală are instrumentele sale la dispoziție - dobânda de referință, control al masei monetare. E politica monetară de care este responsabilă banca națională, în România și peste tot în lume.

Liviu Voinea, ca ministru al bugetului are în grijă politica fiscală. Și, prin politicile sale fiscale, de fapt ar vrea să facă unele corecții în politica monetară.

La BNR încă mai există pârghii de a controla o eventuală deflație. Dobânda de referință este la 4%, dublul inflației. Se pot infuza mai mulți bani în economie prin reducerea rezervelor minime obligatorii.

Deflația apare pe un deficit de cerere, nu există consum în economie - și acest lucru este real. Dar, prin politica fiscală, guvernul poate stimula cererea, prin relăxari fiscale. În schimb, Guvernul crește taxe.

Tot Liviu Voinea, în explicațiile sale, spune că inflația e bună la creștere. De fapt, creșterea urmărită este cea a veniturilor la buget, iar prin prețurile mai mari sunt încărcări pe taxele pe produs. Iar scumpirea carburanților are ca efect creșterea tuturor prețurilor.