BUSINESS CLUB. Ministrul bugetului se teme de deflație. BNR îl contrazice

Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

„Deflaţia este un pericol real, nu doar pentru România, toată Europa este în pragul deflaţiei, Europa îşi pune problema deflaţiei începând cu Germania. Din deflaţie nu se iese”, a spus Liviu Voinea.

Deflația este deosebită de dezinflație. Deflația însemnă scădere a prețurilor, ceea ce înseamnă că firma care a produs câștigă mai puțin, are probleme cu fluxurile financiare, se restructurează și există riscul falimentului. Oficialii BNR spun însă că România are – și va avea și în continuare – inflație, nu deflație.

„Guvernatorul a explicat foarte limpede că ne așteptăm la o inflație de 2%, deci o inflație, nu o deflație, și pentru anul viitor probabil vom avea o ușoară creștere la 3%. Până acum datele ne arată că inflația s-a înscris in 1,88%”, a declarat Adrian Vasilescu, consilerul guvernatorului BNR.

Zona confortabilă a inflației este în jurul a 2%, iar România se află în această zonă, care înseamnă stabilitate.

Gestionarea evoluției prețurilor este sarcina BNR, țintirea inflației este în statut și banca centrală are instrumentele sale la dispoziție - dobânda de referință, control al masei monetare. E politica monetară de care este responsabilă banca națională, în România și peste tot în lume.

Liviu Voinea, ca ministru al bugetului are în grijă politica fiscală. Și, prin politicile sale fiscale, de fapt ar vrea să facă unele corecții în politica monetară.

La BNR încă mai există pârghii de a controla o eventuală deflație. Dobânda de referință este la 4%, dublul inflației. Se pot infuza mai mulți bani în economie prin reducerea rezervelor minime obligatorii.

Deflația apare pe un deficit de cerere, nu există consum în economie - și acest lucru este real. Dar, prin politica fiscală, guvernul poate stimula cererea, prin relăxari fiscale. În schimb, Guvernul crește taxe.

Tot Liviu Voinea, în explicațiile sale, spune că inflația e bună la creștere. De fapt, creșterea urmărită este cea a veniturilor la buget, iar prin prețurile mai mari sunt încărcări pe taxele pe produs. Iar scumpirea carburanților are ca efect creșterea tuturor prețurilor.