BUSINESS CLUB. Guvernul reia un proiect din 1984: Canalul Siret-Bărăgan

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Este un proiect încremenit în vreme, pentru care nu s-au găsit nici bani la buget şi nici investitori. Dar pe hârtie proiectul merge mai departe, la costuri uriaşe.

Cei nici 200 de kilometri de canal ar urma să înghită fonduri de peste 2,7 miliarde de euro. Şi la fel ca şi în alţi ani, statul caută surse de finanţare din alte buzunare. Problema este că un asemenea proiect nu are şanse prea mari să atragă investitori străini pentru că investiţia este greu recuperabilă.

Și suma uriașă poate nu justifică investiția. Va fi un canal, în primul rând, pentru irigații, nu pentru navigații. Și cu 2,7 miliarde de euro s-ar face sisteme de irigații pentru mult teren.

Noua regie se va numi „Administrația Canalului Siret-Bărăgan„ și se va ocupa de documentația și studiile necesare pentru realizarea construcției. Canalul va avea o lungime totală de 190 de kilometri și va traversa patru județe, pornind de la Barajul Călimănești și ajungând la lacul Dridu, la nord de București.

Dacă va intra în funcțiune, canalul va iriga o suprafață agricolă de 500.000 de hectare, acoperind practic o zonă fertilă, dar dependentă de ploaie. Canalul ar putea reduce și riscul inundațiilor. Dar din anul 1984, când a apărut proiectul, și până acum, lucrările au înaintat în ritm de melc.

Primele lucrări s-au făcut în 1986, dar după Revoluție banii de la buget au fost foarte puțini, așa că acum sunt în funcțiune doar 6 kilometri de canal. Restul kilometrilor din primul tronson de 50 de kilometri se aflã în diverse faze de execuție.

În total, pentru finalizarea construcției ar fi nevoie de o investiție de peste 2,7 miliarde de euro. Până acum au fost investite 132 de milioane de euro.

Canalul Siret-Bărăgan a fost inclus pe lista proiectelor care să fie realizate în parteneriat public-privat în timpul Guvernului Boc. În 2012, investitorii chinezi ar fi fost interesați să intre în proiect, dar nicio intenție nu s-a concretizat.

Chinezii nu au mers mai departe pentru că nu li s-a răspuns la o întrebare esențială - cum își vor recupera investiția în Canalul Siret-Bărăgan.

Potrivit proiectului adoptat de Guvern, „Administrația Canalului Siret-Bărăgan” este subordonată Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, condus de Dan Șova. Până acum, responsabilitatea pentru proiect s-a tot pasat de la un minister la altul. De la Ministerul Apelor, la cel al Agriculturii și la Transporturi, apoi la Mediu.