Taxarea se va face pe autostrăzile existente, cele deja finanțate cu alocări bugetare în anii anteriori. Banii ar urma să se ducă spre acea companie care va lucra la sectorul sudic al Centurii București.
Discuțiile de până acum despre o taxă de autostrada au gravitat în jurul cifrei de trei euro pe suta de kilometri, ceea ce ar însemna că pe segmentul de drum pomenit se vor plăti în jurul a zece euro, ceva mai mult în cazul camioanelor. În anunțurile anterioare ale autorităților s-a discutat de taxarea centurii sud a Capitalei pe lungime sa și după darea în folosință.
Taxarea, chiar și în țări unde depășește zece euro pe suta de kilometri, nu asigură de fapt amortizarea totală a unei investiții în infrastructură. Iar regula, aproape subînțeleasă, este că taxarea se aplică pentru folosirea unui sector de drum, nu pentru a finanța lucrări viitoare. Investițiile majore pe seama unor taxe de drum sunt, de fapt, iluzorii.
Centura de sud a Capitalei necesită investiții de 180 de milioane de euro. Ar fi nevoie de taxarea timp de mai mulți ani a traficului pentru a strânge ceva bani cel puțin pentru începerea lucrărilor. Traficul pe Autostrada București-Pitești este în jurul a 30.000 de vehicule pe zi.
Această promisiune de finanțare prin taxare reprezintă, practic, o amânare a construcției. Și între timp intervin soluțiile de compromis. Guvernul vrea să construiască pasarele pietonale și poduri pentru a fluidiza traficul. Costurile estimate sunt de circa 30 de milioane de euro, bani care ar fi putut fi investiți în lărgirea drumului.
În primăvara acestui an, Ministerul Transporturilor a anunțat că pentru construcția centurii de sud ar putea fi folosite fonduri europene în urma acceptării proiectului pe lista celor finanțate prin programele operaționale.
Din cei 72 de kilometri de centură, doar 20 sunt modernizați și lărgiți la patru benzi. Pe hârtie se mai află un al doilea inel de centură, în lungime de 101 km. E de mulți ani în plan, dar nu s-a făcut nimic concret.