BUSINESS CLUB. Evaziune servită...pe bon
Reporterul Digi24 a intrat într-un restaurant din centrul Capitalei, la ora prânzului, și a făcut comanda. Servirea a fost ireproșabilă. Dar, în loc de bon, chelnerul a oferit o notă de plată, adică un document nefiscal. Reporterul a cerut și bonul fiscal.
După ce a primit și bonul, s-a putut face comparația. În primul rând, nota de plată a fost eliberată la ora la care s-a comandat mâncarea, adica 14.44, dar bonul fiscal apare cu ora 1.31 dimineața. Un posibil răspuns este că acesta este primul bon ieșit din casă în data de 7 iunie. Apoi, pe nota de plata nu figurează nici TVA, în timp ce pe bon, taxa pe care o încasează statul, este de peste 2 lei. Așadar, din acest prânz nefiscalizat, statul a pierdut 24% din valoarea tranzacției. În plus, daca solicitați bonul fiscal, dar nu îl luați cu dumneavoastră, valoarea acestuia poate fi scăzută din casă.
„Consider că ar trebui interzisă orice nota de plată nefiscală. Notele de plată nefiscale sunt fie niște bonuri scrise de mână, fie niște bonuri scrise de calculator pe care scrie: bon nefiscal, notă de plată, proformă. Nefiind într-o memorie care nu se poate șterge, baza de date respectivă nu se fiscalizează”, a explicat Gabriel Birio, specialist fiscalitate.
„Dacă e să căutăm modele, putem să ne uităm la vecinii noștrii de la sud. Dacă de exemplu se investește în legarea tuturor caselor de marcat din țară la sistemul informatic al Fiscului, foarte ușor se pot depista aceia care nu emit bonuri fiscale”, a explicat Emilian Duca, consultant fiscal.
Statul vrea să preia alte modele: pe cel din Grecia, unde clienții restaurantelor nu plătesc dacă nu primesc bon fiscal, sau pe cel din Malta, unde există o loterie dedicată celor care păstrează bonurile fiscale.
Specialiștii fiscali spun că o metodă eficienta de reducere a evaziunii ar fi introducerea unor facilități la plata cu cardul. De exemplu, cine achită cu cardul să primească înapoi un procent din valoarea TVA.
În România, o mare parte din gaura din buget este provocata de contrabanda cu țigări, alcool și produse energetice. Potrivit Consiliul Fiscal, evaziunea din toată economia ajunge la 15% din Produsul Intern Brut. Adică aproximativ 20 de miliarde de euro. Dacă pe lângă evaziune am adăuga și munca la negru, vedem că statul pierde anual peste 38 de miliarde de euro. Asta înseamnă că economia subterană din România se apropie de o treime din PIB.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
