BUSINESS CLUB. Cum a reușit TAROM să-și reducă pierderile

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Jumătate din reducerea cu 30% a pierderilor Tarom a fost asigurată de o ieftinire a kerosenului, care contează foarte mult în cheltuielile oricărei companii aeriene. Cealaltă jumătate a reducerii a pierderilor a fost provocată de o reducere a risipei din contractele pe care compania aeriană națională le încheiase cu diverși furnizori de echipamente și servicii.

În ciuda conflictului deschis dintre managerul privat, belgianul Christian Heinzmann, și membrii fostului Consiliu de Administrație al TAROM, valoarea anumitor contracte a putut fi renegociată. În plus, serviciul de achiziţii al companiei, care era un izvor nesecat pentru diverse firme agreate de compania de stat, a fost restructurat din temelii.

Practic, s-au impus o serie de reguli de achiziţie extrem de restrictive. A fost înfinţată chiar și o comisie de achiziţii în cadrul companiei, care să se ocupe de reducerea costurilor pe acest segment. Astfel, de la 400 de achiziţii propuse pentru 2013, lista s-a redus la doar 100. Şi tot 2013 a fost anul în care o parte din avioane au ajuns la capătul perioadei de amortizare, fapt care, de asemenea, presupune o reducere semnificativă a cheltuielilor.

Chiar dacă a fost cel care s-a ocupat de renegocierea contractelor, belgianul Heinzmann nu a reușit totuși să revigoreze prea tare operațiunile TAROM. În primele nouă luni ale anului, venitul mediu pe călător a crescut cu doar 4 euro, de la 90 la 94 de euro. Iar veniturile totale ale companiei au crescut cu doar 1%.

În acest moment, din cele 43 de curse ale TAROM-ului doar trei curse externe sunt profitabile. Este vorba despre rutele care leagă Bucureștiul de Budapesta, Sofia şi Belgrad. Pe ruta București-Belgrad, TAROM are monopol, însă de la anul va trebui să intre în concurență cu Air Serbia.

Este clar că TAROM are nevoie de o strategie pe termen lung în care obiectivul nu ar trebui să fie reducerea cheltuielilor, ci sporirea numărului de pasageri și eficientizarea zborurilor. Iar în discuțiile dintre Fondul Monetar Internațional și Guvernul României s-a luat în calcul chiar și transformarea TAROM într-o companie low-cost.