Mare parte din calea ferată secundară, către zone fără importanță economică sau strategică ar urma să dispară de pe hartă.
Din cei peste 8.000 de kilometri de cale ferată, 65% sunt restanţi la reparaţii. În aceeaşi situaţie se află şi 40% din poduri şi 85% din macaze. Ar fi nevoie de 1,5 miliarde de euro anual pentru investiţii în calea ferată. Se pot trage fonduri europene pentru rutele importante de transport, dar pentru restul nu există bani. Degradarea avansată face inutilă încercarea de salvare a unor trasee, așa că 25% până la 40% din liniile ferate vor dispărea.
„Liniile acestea secundare nu sunt mereu paralele cu drumurile naționale sau județene și tăierea lor înseamnă condamnarea la izolare a unor oameni”, avertizează însă specialistul în industria feroviară Ştefan Roşeanu.
În anii trecuți s-au mai încercat soluții de compromis, cum ar fi concesionarea către operatori privați a unor rute. De data aceasta, în cel mai bun caz va fi vorba de reconversia terasamentelor. Șinele vor fi scoase din pământ și vândute la fier vechi. Iar pe respectivele rute pot apărea trasee de autobuz sau chiar piste de bicicliști.
„E o strategie mai veche negociata cu FMI de reducere a pierderilor companiilor feroviare, de a păstra pentru CFR liniile care sunt profitabile. Iar dacă sunt linii care nu mai sunt folosite, atunci ele trebuie închise pentru că produc pierderi”, spunea premierul Victor Ponta.
România se pregătește să taie mii de kilometri de șină în condițiile în care în Europa se investește în dezvoltarea infrastructurii feroviare. Franța, de exemplu cheltuie aproape opt miliarde de euro că să aibă, în 2017, încă 300 de kilometri de cale ferată de mare viteză. Astfel de investiții se fac și aproape de România. Macedonia a început construcția a 89 de kilometri de cale ferată care să o lege de Bulgaria și Albania. Valoarea proiectului depășește jumătate de miliard de euro.