Sute de milioane de euro au fost blocate în cartierele ce par părăsite la marginea Capitalei. Și e o luptă până în ultimul moment pentru a salva profitabilitatea.
Băncile care au finanțat investiția trebuie să accepte că vor pierde pâna la 40% din banii investiți, spun administratorii care încearcă să evite falimentul. Adică, să lase din preț și să vândă apartamentele la bucată, nu să aștepte un investitor care să cumpere tot blocul.
„Toate aceste arierate, credite neperformante nu au fost asumate, au fost ascunse, disimulate în contabilități, în raportări. Au fost băgate sub preș. Până când poți să le rostogolești?”, spune Remus Borza, administrator judiciar.
Răspunsul este cât mai mult posibil. Băncile finanțatoare apelează la tot felul de inginerii pentru a amâna momentul în care trebuie să-și asume pierderea. Fac refinanțări, renegociază costurile creditului sau mută împrumuturi pe tot felul de vehicule speciale pentru a putea declara finanțarea viabilă. Alternativa este declararea creditului ca nepeformant, ceea ce înseamnă că banca trebuie să acopere gaura cu bani de la proprietari, iar bancherii trebuie să-și asume afacerea proastă.
Remus Borza administrează acum opt dintre cele mai mari proiecte imobiliare intrate în insolvență, adică jumătate din proiectele abandonate. Are 2.300 de apartamente goale și spune că un proiect nevândut îl costă un milion de euro anual din cauza taxelor.
Pentru că stau nelocuite, aceste blocuri sunt noi doar cu numele. Lipsa încălzirii poate produce igrasie în toate aceste apartamente și, în plus, la primul îngheț conductele din interior s-ar putea sparge.
În ultimii opt ani, în București s-au construit peste 27.000 de apartamente. Până în 2015 ar urma să mai apară în piață încă 4.000.