BUSINESS CLUB. Alimente de un miliard de dolari, aruncate din cauza etichetei

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Cele mai multe produse alimentare sunt aruncate direct de pe rafturile marilor magazine din cauza unor texte de pe etichete care sunt folosite în primul rând ca o serie de coduri pentru producători și comercianţi, conform unui studiu al universităţii Harvard şi Consiliului de Protejare a Resurselor Naturale.

În prezent, normele care prezintă perioada de valabilitate sunt confuze. Multe dintre aceste date, conform studiului, sunt de fapt o serie de indicații pentru comercianți despre modalitatea de rotire a stocurilor.

Spre exemplu, formulările de tipul „a se consuma până la data de” reprezintă de fapt o estimare a producătorului despre perioada de vârf a produsului şi nicidecum despre expirarea acestuia. Produsul se poate consuma şi după data respectivă fară să-şi mai păstreze însă aceeaşi savoare. Cei mai mulţi oameni nu ştiu acest lucru şi refuză să cumpere produsul respectiv. Astfel produsele din categoria aceasta ajung într-un final la goapa de gunoi.

În Statele Unite, valoarea acestui gunoi, adică a produselor pseudo expirate, ajunge până la aproape un miliard de dolari. Studiul arată că această confuzie legată de etichetare, de diferitele tipuri de expirare, se manifestă chiar şi în rândul angajaţilor din magazine şi nu numai al clienţilor.

Americanii aruncă în total produse alimentare de peste 165 de miliarde de dolari anual. Conform studiului, doar 15% din această cantitate ar putea să hrănească fără nicio problemă peste 25 de milioane de oameni, asta în condiţiile în care unul din șase americani nu are în prezent o sursă sigură pentru procurarea alimentelor.

Mai mult decât atât, facturile pentru produsele alimentare cumpărate lunar se ridică la sume cuprinse între 632 si 1.252 de dolari, potrivit unui sondaj realizat de departamentul pentru agricultură din Statele Unite. Ulterior, aproape jumătate dintre alimentele cumpărate cu aceşti bani ajung invariabil la coş.

Colectarea selectivă a resturilor alimentare ar mai putea avea un efect. Atunci când oamenii vor umple saci întregi cu mâncare vor realiza că de fapt aruncă o grămadă de bani pe fereastră. Aşa ar realiza că de fapt cumpără mult mai multă mâncare decât ar avea nevoie.

Fiindcă doar studiile care arată câtă mâncare se aruncă la nivel mondial nu sensibilizează pe nimeni. Însă în momentul în care totul se raportează la bugetul personal, lucrurile se schimbă radical. Lucru observat la fiecare scumpire a produselor alimentare, atunci când clienţii reduc numărul de produse cumpărate.