BNR susține ieftinirea creditelor, dar românii nu-şi asumă riscul unui împrumut

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

Noi informații cutremurătoare în cazul băiatului mort la spitalul din Târgu-Jiu

Postul Crăciunului a devenit un lux. Cu cât s-au scumpit legumele față de anul trecut

Meteorologii anunță vreme caldă

Un șofer polonez circula cu TIR-ul pe contrasens, pe A1

Un mal de pământ s-a prăbușit peste patru muncitori

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

În lipsa investiţiilor publice, banii cheltuiţi de populaţie şi de firme sunt singurii care pot ajuta economia să crească. Iar cu cât dobânzile creditelor sunt mai mici, cu atât creşte şi consumul. Este argumentul pe care mizează şi reprezentanţii Băncii Naţionale.

Aceasta este cea de-a treia reducere a dobânzii de referinţă din 2014, de la 4%, la 3,25%. În total, BNR a taiat 0,75% din dobânda cheie.

Bancherii nu au fost însă la fel de generoşi. De la începutul anului, creditele în lei pentru populaţie s-au ieftinit în medie doar cu 0,4 puncte procentuale.

Întrebat de reporteri dacă mai există loc de reducere a dobânzii cheie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a răspuns: „După evaluările noastre şi, ca sa spun şi aprecierile personale, cred ca au câmp de reducere, bineinţeles, în funcţie de instrumentul de creditare pe care il folosesc. Dacă vă uitaţi la inflaţie, s-ar putea să mai fie”. 

Ieftinirea creditelor nu garantează şi o cerere mare. În ultimii şase ani, românii au devenit mult mai reticenţi şi nu s-au mai aventurat să cumpere locuinţe scumpe pe datorie. Acum, dobânzile variază între 5 şi 11,5% pentru creditele ipotecare în lei, şi între 9 şi 26% pentru cele de nevoi personale.

„Întrebarea este dacă motivul pentru care creditarea nu se reia ţine de preţul creditelor în lei care, în momentul de faţă, este apropiat de dobânda creditelor în euro sau este, mai degrabă, o problemă de încredere, de apetit al mediului de afaceri sau al consumatorilor de a-şi asuma riscul unui credit. Dacă există însă acest blocaj psihologic de care vorbeam mai devreme, atunci există riscul ca şi o scădere de dobânda să nu aducă clienţi suplimentari”, a precizat Radu Crăciun, economistul-şef al unei bănci comerciale. 

Deocamdată, singurele credite căutate în ultimul an sunt cele în monedă naţională. În prezent, românii au împrumuturi de aproape 37 miliarde de lei, cu 3 miliarde mai mult faţă de mijlocul anului trecut. În schimb, creditele în valută au scăzut cu mai bine de 1,2 miliarde de euro.