Deşi legea nu le permite celor de la Fisc să dea detalii despre cei pe care îi verifică, conducerea instituţiei susţine că este vorba despre proprietarii unora dintre cele mai mari afaceri din România.
Alte 30 de persoane se află acum în atenţia inspectorilor, oameni de afaceri care trebuie să explice de unde vin banii şi, mai ales, de ce nu au fost niciodată declaraţi.
Eugen Șerban, directorul general al Direcției Verificări Fiscale din cadrul ANAF: „Au fost cazuri în care ne-au spus că banii provin din dividende și salarii ridicate în numerar, în perioada anterioară sau bani primiți cu diverse ocazii festive: botez, onomastici, unele chiar în urmă cu 10-15 ani.”
În astfel de cazuri Fiscul impune un impozit de 16% pe veniturile nejustificate, dar și penalitați de întârziere.
Până acum, fiscul a verificat alte zece persoane cu averi mari.
În cazul acestora, 87 de milioane de lei au fost descoperite nedeclarate de inspectori. Pentru aproape 24 de milioane dintre acestea nu se ştie nici sursa de provenienţă.
Eugen Șerban, directorul Direcției Verificări Fiscale din cadrul ANAF: „Deși o parte dintre ei activează în domeniul imobiliar, aceste persoane cu averi mari sunt implicate în mai multe domenii economice, în general, în mai multe business-uri, sunt orientate către investiții diverse, nu știu dacă un anumit domeniu este carateristic unei anumite persoane, în construcții, în imobiliare, industrie.”
Experţii în fiscalitate spun că Fiscul ar trebui să îi încurajeze pe oamenii de afaceri să platească taxele decât să-i urmărească apoi.
Mihaela Mitroi, expert în fiscalitate: „Ceea ce noi susținem e un program de conformare voluntar foarte clar din partea autorității fiscale, care înseamnă o lege, prin care autoritatea fiscală să vină și să spună: vă încurajez să veniți și să vă declarați sumele, iar noi nu vă vom urmări, nu vom considera că ați făcut evaziune, nu vă vom urmări și va vom face controale fiscale nesfârșite în ceea ce dvs. desfășurați, activităţi care sunt adiacente veniturilor ca persoane fizice, mă refer la firme.”
La doi ani după ce a început verificările, Fiscul a anunţat că a identificat peste 132.000 de cazuri în care diferenţa între veniturile estimate şi cele declarate este de cel puţin 50.000 de lei.
Despre 18 dintre cei verificaţi se ştie deja că au de explicat provenienţa pentru mai bine de 20 de milioane de lei de persoană. Prin urmare, e greu de crezut că în cazul acestora este vorba despre necunoaşterea legii şi nu despre ascunderea cu intenţie a averilor.