Modalități eficiente de a înmulți banii
Să îţi ţii banii la bancă nu mai este deloc rentabil. Într-un an abia câştigi 1% peste suma pusă deoparte. La unele bănci, ajungi chiar să retragi mai puţini bani decât ai depus. Depozitele la termen şi conturile de economii nu sunt singurele variante de câştig. Digi24 îţi arată cum să ai grijă de banii tăi.
„Nu ține toate ouăle într-un singur coș”, spune un proverb. Riscul trebuie împărțit, iar variantele sunt: depozit, obligațiuni, fonduri de investiții și acțiuni. Dacă se întâmplă să pierzi într-o parte, ai șansa să câștigi în alta.
Orice persoană care are ceva bani strânși se gândeste prima oară să îi depună la bancă într-un cont de economii sau un depozit la termen care să îi aducă și un câștig.
Ionuţ Stanimir, reprezentant bancă: Un cont de economii este cel mai sigur instrument de economisire, el este protejat de fondul de garantare, avem în permanență certitudinea banilor și putem verifica simplu prin extras de cont randamentul sau corespunde tipului de risc, la risc scăzut avem un randament scăzut.
Dobânzile medii acum la un depozit bancar pe un an sunt de 1,2%. În 2009, bonusul pentru economisirea în lei era de 9,37%. La euro în acest moment este de 0,26%, fața de 3,15% în urma cu şapte ani. Mihai Coşăreanu un IT-ist de 24 de ani privește depozitul la banca doar ca pe un loc de unde poate scoate banii repede și în niciun caz de unde poate face profit.
Mihai Coșăreanu, investitor la bursă: Pentru mine este important să aibă taxe și comisione mici și o dobândă favorabilă. E greu să găsești asta în piața? În momentul ăsta da, au scăzut foarte mult.
Din 23 de bănci din România, un câştig se poate obţine la doar cinci banci. La 18 bănci, suma retrasă la finalul perioadei de economisire va fi mai mică faţă de suma depusă. Câștigul din dobândă este impozitat de stat cu 16%. Comisioanele percepute de bănci reduc și mai mult suma. Sunt comisioane de deschidere de cont, de administrare, de închidere sau de retragere numerar care variază între 0,5% și 2%. Iar cine are nevoie de bani înaintea termenului de scadență va pierde și dobânda.
Chiar și cu aceste câștiguri foarte mici, românii țin în depozite bancare peste 154 de miliarde de lei. Paradoxul este ca valoarea depozitelor a crescut cu 50% în ultimii 5 ani.
Pe riscuri foarte mici mizează şi cei care economisesc în obligațiuni de stat, cu dobânzi apropiate de cele ale băncilor. Li se mai spune și titluri de stat.
Eduard Inizian, reprezentat administrator fond de investiţii: Pe titlurile de stat fluctuațiile sunt minore, mai ales dacă vorbim de titlurile de stat scurte, pe un an, doi, trei. Dacă deţii instrumentul până la scandenţă, randamentul este garantat.
Obligaţiunile emise de companii se apropie cel mai mult de caracteristicile titlurilor de stat. Venitul este fix, și un câştig garantat, şi în plus aduc randamente mult mai mari.
Funcţionează ca un împrumut. Investitorul cumpără obligaţiunile emise de o companie, cu promisiunea acesteia că îi va rambursa suma integrală la o dată viitoare, o dată pe care o numim scadenţă, împreună cu o dobândă de care a ştiut din start. Este similar cu un credit contractat de la o bancă. Diferenţa este că investitorul ia locul băncii, în timp ce compania își asumă rolul împrumutatului și achită o dobândă. Practic se elimină intermediarul din acest circuit la banilor.
Procedura de cumpărare a obligaţiunilor este similară cu cea pentru acţiuni.
Nicolae Grigoraş, director de tranzacționare la o societate de brokeraj: Primul pas pe care îl facem în momentul în care un investitor vine să își deschidă un cont este creionarea unui portofoliu inițial, în care respectivul client își va investi banii și o strategie de tranzacționare ulterioară.
De exemplu, una dintre companiile care a ales să se finanţeze prin obligaţiuni, a mizat pe interesul investitorilor pentru acest produs sigur pentru a se dezvolta şi mai mult.
Cristian Logofătu, antreprenor: Plasamentul a avut loc în iulie și am atras aproape 4,2 mil lei. Dobânda de 9%, plătibilă trimestrial.
Câştigurile pot fi mai mari în cazul acţiunilor, la fel şi pierderile. Sunt cele mai riscante plasamente. În fine, există varianta combinată, în care amestecul este făcut de un specialist, un fond de investiții. Administratorul de fond îmi va plasa banii într-un mix de acţiuni, obligaţiuni, sau titluri de stat, în funcţie de riscul pe care vreau să mi-l asum.
Dan Popovici, director general administrator fond de investiţii: Cele mai sigure fonduri - monetare sau cele de obligațiuni cu durată foarte scurtă - au randamente la o dată și jumătate sau de două ori dobanda unui depozit. Cu cât te duci pe un fond care teoretic are un grad de risc ceva mai ridicat, cu atât trebuie să-ți lungești și orizontul de timp, dar și randamentele pot să fie mai bune. De la începutul anului, toate fondurile de acțiuni din România au avut randamente de 7-10%.
Dacă pun zece mii de lei la bancă, timp de un an, primesc o dobândă de 1,2%. Asta înseamnă că la scadență voi câștiga în plus 120 de lei. Nu rămân cu toți banii. După plata impozitului și a comisioanelor băncii rămân cu 10.045 lei. Dacă aleg titluri de stat, a căror dobândă este de 2,15% pe an, voi câștiga la un an 215 lei. Aici nu plătesc impozit și nici nu am costuri suplimentare. Dacă voi cumpăra obligațiuni emise de companii private, pot primi un bonus 9% pe an. Câștig 900 de lei în plus. În funcție de fiecare societate acest câștig poate fi impozitat sau nu cu 16%. Chiar și așa, rămân cu mai mulți bani decât la bancă - 756 de lei. La fondurile mutuale cu risc mediu, câștigul este de 4% an. Asta înseamnă un plus de 400 de lei anual la suma mea de 10 mii de lei.
Informațiile prezentate nu sunt recomandări de investiții.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
