Marile corporaţii ale lumii îşi reduc cheltuielie de funcţionare şi devin mai eficiente cu ajutorul a 60.000 de angajaţi din România. Lucrează în birourile din ţara noastră care gestionează diverse servicii externalizate la noi de marile companii străine. De exemplu, angajaţii din România pot să se ocupe de serviciile cu clienţii din întreaga lume. Iar numărul angajaţilor români din acest sector al serviciilor externalizate este în creştere. Ceea ce nu este neapărat o veste bună. Sunt slujbe cu salarii mici. Iar dacă salariile cresc prea mult aceste birouri tind să migreze în ţări în care forţa de muncă este şi mai ieftină.
Ca să nu aibă posturi redundante în grila de personal, companiile foarte mari preferă să mute într-un singur loc diverse servicii. De exemplu, în loc să aibă câte un call center în fiecare ţară în care funcţionează, companiile preferă să înfiinţeze un singur centru de relaţii cu clienţii care să deservească un întreg continent sau chiar întreaga lume. În felul acesta, corporaţiile îşi reduc cheltuielile, mai ales că aceste centre de servicii sunt externalizate în ţări cu o forţă de muncă ieftină. Iar România se numără printre statele preferate de marile companii pentru externalizarea activităţilor. 60.000 de români lucrează în astfel de centre de servicii ale corporaţiilor, arată datele Smartree. Nu se ocupă doar cu relaţia cu clienţii în call-centere, ci în acelaşi timp scriu softuri de care beneficiază birourile din toată lumea ale multinaţionalelor sau se ocupă de contabilitate, achiziţii şi recrutări.
Salariile depind de îndemânare şi experienţă, dar pornesc de jos. Angajatul începător într-un call-center porneşte de obicei de la salariul minim de economie. Cu timpul poate ajunge la 1.100 de lei la care se adaugă şi diverse sporuri. Într-un centru în care angajaţii vând de la distanţă diverse produse sau servicii, angajaţii au salarii de baza la fel de mici la care se adaugă şi comisioane pentru tranzacţiile încheiate. Contează mult şi limbile străine cunoscute. Un vorbitor de limba italiană poate ajunge la 2.400 de lei pe luna, în vreme ce un vorbitor de limba germană poate câştiga 2.700 de lei.
Sectorul românesc al serviciilor externalizate s-a ridicat anul trecut la 1,2 miliarde de euro. Sunt bani cheltuiţi de marile companii pentru obţinerea unor economii mult mai mari de atât. Anul acesta sectorul ar urma să ajungă la un miliard şi jumătate de euro. Însă, faptul că activitatea multinaţionalelor este externalizată tot mai mult în România nu aduce neapărat o creştere a salariilor. O scumpire prea mare a forţei de muncă face ca aceste birouri să se mute în ţări cu angajaţi mai ieftini.
În industria IT birourile aflate în slujba giganţilor tehnologici internaţionali reprezintă doar o parte a externalizării. Există şi multe companii IT româneşti independente care construiesc site-uri la cerere şi scriu softuri la comandă. Clienţii lor nu sunt neapărat companii mari ci pot să fie şi firme mici din străinătate care nu îşi permit să aibă un departament IT propriu, aşa că apelează la programatorii din România.
Unele estimări arată că 90% din industria IT din România se ocupă sub o formă sau alta de servicii externalizate. Doar 10% dintre companii încearcă să câştige bani din vânzarea unor tehnologii dezvoltate pe baza unor idei proprii. Însă, IT-iştii, chiar şi cei care lucrează într-un centru de servicii externalizate, au salarii mult mai bune decât angajaţii din call-centere.