Comuna cu incubator de afaceri şi sală polivalentă

În vestul ţării, banii europeni au transformat o comună într-un loc în care visează să se mute mulţi orăşeni. În Dumbrăviţa, lângă Timişoara, este transport comun modern şi sală polivalentă. Totul cu ajutorul zecilor de proiecte cu fonduri de la Uniunea Europeană.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Sală polivalentă. Centru de afaceri. Transport metropolitan cu troleibuze noi. Centru de zi pentru copiii defavorizaţi. Protecţia cetăţenilor prin monitorizare video stradală. O mie de autorizaţii de construire eliberate anual. Se-ntâmplă undeva la ţară. În Dumbrăviţa, lângă Timişoara.

-Îmi place. Îmi place Dumbrăviţa. Cum să vă spun? Am admirat-o când am văzut-o prima oară.

E cochetă, Dumbrăviţa, dar şi bogată. Cea mai bogată din ţară, se spune. Dar bogăţia şi şarmul n-au făcut popas brusc, în comună. Zeci de proiecte şi mii de ore a muncit administraţia comunei pentru ambientul de astăzi. În ultimii şase ani, primăria a atras fonduri nerambursabile în valoare de 21 de milioane de euro. Centrul de zi în care copiii defavorizaţi sunt îngrijiţi, hrăniţi şi supravegheaţi după amiaza este prima investiţie majoră.

Alina Lozici, șef Centru de zi, comuna Dumbrăvița: Avem în momentul de față un număr de 25 de copii care au diverse dizabilități. Activitățile de care beneficiază ei în cadrul serviciului nostru sunt terapii, kinetoterapii, consiliere psihologică, activități educaționale, activități recreative și de socializare, iar la celălalt serviciu social care este pentru copii care nu au neapărat probleme de sănătate, dar provin din familii defavorizate.

2.450.000 de euro au ajuns la sport. O sală polivalentă de 580 de locuri a apărut deja în Dumbrăviţa, graţie unui proiect transfrontalier parafat cu administraţia oraşului maghiar Szentes. Dar banii europeni gratuiţi au fost repartizaţi şi-n segmentul de business. Dumbrăviţa este singura comună din Timiş şi printre puţinele din ţară, care are un incubator de afaceri funcţional. Un loc unde antreprenorii să-şi poată desfăşura activitatea fără chirii exagerate pentru birouri şi spaţii de producţie, adică. 20 de firme locale îşi desfăşoară deja activitatea aici.

Doru Pătrașcu, administrator firmă corpuri de iluminat: Firma noastră se ocupă de corpuri de iluminat handmade adică la cererea expres a clientului după formă și dimensiuni la cererea clientului. Momentan suntem patru angajați dar, în același timp, am accesat și un program de start-up în urma cărora vom primi utilaje și o să ne putem extinde activitatea. Producem corpuri de iluminat pentru toată țara.

Victor Malac, primarul comunei Dumbrăviţa: Acest proiect l-am făcut cu fonduri europene, în parteneriat cu Timişoara, prin Polul de creştere. Ne-am gândit să ajutăm tinerii din localitatea noastră în sensul de a a-şi deschide o afacere şi noi să venim în sprijinul lor pentru a le asigura spaţii de producţie cât şi spaţii de birouri la o chirie modică atât cât să ne acoperim cheltuielile de întreţinere.

Cu fonduri europene a fost schimbat radical şi sistemul local de transport în comun. S-a realizat o linie metropolitană pe care circulă troleibuze noi. Cosmetizarea a costat 4 milioane de euro.

Dacă acum 18 ani trăiau în Dumbrăviţa doar 3.500 de persoane, astăzi numărul celor care au domiciliul stabil aici a depăşit 11.500. Dar primarul pariază însă că-s 16.000 de suflete în comuna lui.

-Am vrut o zonă mai liniştită dar care să fie aproape de o urbă, cum e Timişoara. Să zicem că e locul cel mai potrivit. Mai fericit decât în Timişoara pentru că e altfel.

-Faţă de locul unde am locuit în Timişoara este mai bun, este mai curat şi parcă facilităţile sunt altfel. Deci e mai bine faţă de unde am locuit, deşi am locuit tot la casă.

Se înmulţesc locatarii, se extinde comuna. Asfaltul, apa curentă şi canalizarea au ajuns doar pe 60% din străzi. De muncă este şi sunt proiecte în derulare menite să rezolve integral problema. Anual, primăria eliberează o mie de autorizaţii de construire. Spre comparaţie, metropola Timişoara eliberează 1.500 de astfel de avize, anual. Ca să ajungă însă la acest nivel au muncit şi cetăţenii, dar şi primăria. Reţeta dezvoltării este însă simplă: fondurile europene.

Citiți și: 

Satul din România care seamănă cu o așezare bavareză

Luncavița. comuna surprinzătoare a județului Tulcea. Cum a reușit să atragă investiții de 20 de milioane de euro

Ciugud, comuna care arată mai bine decât majoritatea orașelor din țară

Transformarea uluitoare a unei comune din Vaslui, cu bani europeni