Așteptările managerilor confirmă dezechilibrele din economie

Doru Cireaşă Data publicării: 29.05.2017 13:07

Construction In London — LONDON, ENGLAND - OCTOBER 27: Work continues on a development on the site of the former Heygate Estate in Elephant and Castle on October 27, 2014 in London, England. Experts have warned that an increase in luxury London homes could trigger a construction crunch as the number of high-end homes being built looks set to outpace construction capacity in the capital. (Photo by Carl Court/Getty Images)

Cei mai optimiști manageri se găsesc în industria băuturilor, urmând imobiliarele și comerțul. Cei mai puțini manageri optimiști sunt în industrie. Tendințele, anunțate luni de Statistică, vin să confirme o situație îngrijorătoare: România este o țară a consumului, mai puțin a producției.

Institutul Național de Statistică a publicat luni tendințele în evoluția activității economice pentru perioada mai-iulie 2017, respectiv diferența dintre ponderea managerilor care au așteptări optimiste într-un domeniu față de cea a celor care au așteptări pesimiste în același domeniu. În limbajul statisticii acesta se numește „sold conjunctural” și, cu cât este mai mare, cu atât în domeniul luat în calcul este privit într-un mod optimist de către managerii care activează în acesta.

Dar care sunt principalele tendințe?

Tendință de creștere a activității în toate sectoarele economice
Numărul de salariaţi va înregistra creștere moderată în construcții, comerțul cu amănuntul și servicii
Stabilitate a prețurilor în servicii

Industria prelucrătoare, optimismul cel mai pondereat

Deși numărul managerilor optimiști îl depășește pe cel al celor pesimiști, ponderea primilor în total este mai mică decât în alte domenii. În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2017, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +18%). Este mult mai puțin decât același indicator valabil pentru activitatea de fabricare a băuturilor, unde se înregistrează o tendinţă de creștere accentuată (sold conjunctural +56%).

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +7%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare.

Construcţii: Optimismul este regula

Potrivit estimărilor din luna mai 2017, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +33%). Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +15%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere moderată a acestora (sold conjunctural +13%).

Comerţ cu amănuntul: Optimiștii, cu o treime mai mulți decât pesimiștii

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creștere a activităţii economice (sold conjunctural +33%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +19%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creștere moderată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +12%).

Servicii: Tendințe similare de creștere

Conform estimărilor din luna mai 2017, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +24%).

În sectorul de servicii se estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +4%).

Cifrele Statisticii vin să confirme un model de creștere bazat pe sectorul imobiliarelor, comerțului, servicii și prea puțin pe industrie și pe investiții în infrastructură. Modelul riscă să aducă inflație, creștere a deficitului de cont curent, prăbușire masivă a economiei în cazul unei crize economice, mondiale, discrepanțe la nivel regional. „Tabloul economic arată astfel: creştere mare pe consum, iar investiţiile publice arată foarte prost - dacă ne uităm la datele pe primul trimestru, avem o scădere cu circa 60%. Este adevărat, investiţiile private au crescut, industria a performat relativ bine, construcţiile - mixt, iar serviciile foarte bine, din creşterea consumului”, spunea recent Ionuț Dumitru, economist-șef al unei bănci comerciale.