Angajaţii „de închiriat” îşi fac loc pe piaţa muncii

România, codașă la numărul de contracte de muncă part-time

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Alexandra Savu este referent într-o companie de utilităţi. Înainte a lucrat într-o bancă. Şi-a schimbat de două ori locul de muncă, dar a rămas angajată a aceleiaşi firme - o societate care face bani din... închirierea de salariaţi.

„Se ocupă de tine, îţi pot găsi oricând un alt loc de muncă. Cei care apelează la firma de recrutare spun: am nevoie de o persoană, de recrutare, pe o perioadă de...”, spune Alexandra Savu.

„În loc să calculeze salarii, să vireze taxe către diversele bugete de stat, firma client plăteşte agentului de muncă temporară, plăteşte o factură”, explică Bogdan Drăgoescu, reprezentantul unei firme de muncă temporară.

Angajaţii temporari sunt plătiţi cu acelaşi salariu ca şi cei permanenţi. Numai că nu au siguranţa locului de muncă. Cele mai multe cereri vin din sectorul serviciilor, dar şi al producţie, unde se lucrează mai intens în anumite perioade ale anului.

Birourile de call-center ale firmelor străine cu sedii în România apelează cel mai des la asemenea salariaţi.

„În continuare, în România, nivelul salariilor este destul de mic, iar în aceste call-centere salariile nu sunt chiar grozave”, susține Emilian Duca, specialist în fiscalitate.

Într-un call-center, salariile pornesc de la 1.400 de lei şi pot ajunge la 5.900 de lei, dacă angajatul ştie limbi străine mai rare, precum norvegiana sau suedeza. Dacă la competenţele de limbă străină se adaugă şi o specializare tehnică, atunci câştigul poate ajunge la 6.000 de lei.