Analiză Business Club: Hipermarketurile, în criza vârstei mijlocii

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Carrefour a inventat practic conceptul de hipermarket în 1963, într-o localitate aflată la 20 de kilometri de Paris. Era cel mai mare magazin din întreaga ţară, cu o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi. Cumpărătorii au dat buzna în cel mai modern magazin al momentului. Era pentru prima dată când clienţii găseau, într-un singur loc, tot ce aveau nevoie, de la alimente, haine, cosmetice şi până la carburanţi.

Industria auto era atunci pe val - fiecare familia vest-europeană îşi permitea o maşină, iar preţurile la benzină erau mici. Aşa că vizita săptămânală la hipermarket s-a transformat într-un obicei. Şi a evaluat apoi într-un consumerism scăpat de sub control.

Acum hipermarketurile suferă, au îmbătrânit, s-au înmulţit peste măsură, au devenit tot mai mari, s-au luptat pentru preţurile mici, dar consumatorii nu se mai lasă convinşi cu uşurinţă. Hipermarketurile suferă de criza vârstei mijlocii, aşa cum însuşi şeful Carrefour, George Plassat, recunoaşte. Consumatorii au mult mai multe opţiuni în afară de hipermarketurile aflate în afara oraşului, iar mulţi dintre ei preferă magazinele mici, de cartier. Sunt aproape de casă, au produse mai puţine, dar de strictă necesitate, deci tentaţiile sunt mai puţine, scrie Financial Times.

Competiţia s-a înăsprit, magazinele cu preţuri mici, precum Lidl, fură din clienţii hipermarketurilor. Carrefour a încercat să se reinventeze - a lansat acum câţiva ani conceptul Planet, prin care magazinele au fost reorganizate, dar rebrandingul nu a funcţionat. Carrefour nu a putut contracara scăderea consumului şi migrarea clienţilor către formatele mai mici.

În România au trecut de la cumpărăturile din piaţă şi din alimentară abia la cele din hipermarket abia la începutul anilor 2000, apoi a fost o explozie de branduri. La 12 ani de la primul hipermarket, mai bine de jumătate dintre consumatori se aprovizionează din marile magazine, iar procentul se duce spre 80% în Capitală şi în marile oraşe.

Deşi mai tinere, hipermarketurile din România dau şi ele semne de oboseală. Anii de dominaţie ale hipermarketurilor par să apună, formatele clasice de hipermarketuri pierd din clienţi, consumatorii se orientează spre discount şi spre magazinele mai mici de cartier. Marii comercianţi au simţit această mutaţie şi au vrut să speculeze momentul - au dus lupta pe teritoriul multiformat şi au început să deschidă magazine mai mici, dar bine plasate, pentru a atrage clienţi.

Carrefour a mizat pe expansiunea reţelei de supermarketuri Carrefour Market şi Carrefour Express. Mega Image a intrat şi mai adând în interiorul cartierelor prin extinderea reţelei Shop&Go. Iar germanii de la Metro au intrat indirect pe segmentul magazinelor mici, cu franciza La Doi Paşi.

Însă, în piaţa românească, hipermarketurile mai au şansă la o a doua tinereţe. Spre deosebire de occident, li s-a permis extinderea în interiorul oraşelor, de sine stătător, sau în interiorul centrelor comerciale.