Lovitură pentru „latifundiarii” României. Ce le pregătește Uniunea Europeană
Mai mulţi bani pentru încurajarea fermelor de familie şi plafonarea subvenţiilor pentru agricultorii mari. Sunt doar câteva din propunerile din exerciţiul financiar 2021-2027 privind fondurile pentru agricultură. Deocamdată, la stadiul de propunere, documentul este criticat de fermierii români. Plafonarea subvenţiilor înseamnă stoparea investiţiilor în fermele mari, este argumentul lor. Schimbări importante sunt și în ceea ce privește alocarea fondurilor, care va fi strâns legată de respectarea statului de drept.
Roxana Vântu - jurnalist Digi24, Bruxelles: „Oficialii de aici de la Bruxelles vor să plafoneze subvențiile pentru fermele mari. De altfel va fi schimbat și modul în care sunt alocați banii. Nu vor mai exista acele discrepanțe istorice între statele vechi din UE și România, care încasează plăți în funcție de fiecare hectar lucrat și nu în funcție de producție, așa cum se întâmplă în Germania de exemplu”.
Acum există o diferență și de trei ori între ce primesc fermierii noştri şi cât încasează cei străini. Astfel, subvenţia pe hectar abia depăşeşte 170 de euro în România.
Comisia Europeană a propus şi ca plățile să fie reduse începând de la 60.000 de euro și plafonate la 100.000 de euro per fermă. DAR vor putea fi deduse costurile cu forța de muncă.
Laurenţiu Baciu - preşedintele LAPAR, Bucureşti: „Aşa cum sunt exploataţiile din România, o asemenea măsură, practic, cred că ar distruge exploataţiile pe cel puţin 3-4 milioane hectare”.
În România aceşti fermieri încasează acum 8 la sută din subvențiile pe teren în fiecare an - în total, 2,5 miliarde de euro. Dar marii agricultori deţin aproape jumătate din cele 10 milioane de hectare de teren agricol. Probleme sunt şi în Germania.
Norbet Lehman - jurnalist german, Bruxelles: „Mulţi fermieri din estul Germaniei vor încasa subvenţii mai mici pe teren”.
Avantajați de noile schimbări vor fi cei care dețin ferme de familie, pentru că vor primi un sprijin mai mare pe hectar. Loredana Gligor are 41 de ani și locuiește împreună cu soțul ei în localitatea Berzovia din Caraș-Severin. De profesie învățătoare, ea cultivă de șase ani roșii de grădină. Spune că nu sunt deloc mici costurile pentru ca ferma ei să fie competitivă.
„Trebuie cumpărate semințele, care sunt foarte scumpe, pentru că ele trebuie să fie hibrid ca să poate să producă cât mai multe etaje de roșii. Trebuie să facem ceva ca și micul producător să poată să trăiască pentru că și el din ăsta își câștigă existența, din ce produce”, spune Loredana Gligor.
De altfel, 53% din totalul de 3,4 milioane de exploataţii agricole au sub 1 ha şi lucrează numai 5% din suprafaţa agricolă. Executivul european pune mai mult accent pe protecția mediului și vrea să acorde statelor membre mai multă flexibilitate în distribuirea fondurilor.
Phil Hogan, comisar european pentru agricultură: „Plăţile ar trebui alocate cu predilecţie celor care sunt implicaţi activ în activitatea agricolă şi lucrează pământul”.
În cazul României, bugetul pentru viitoare Politică Agricolă Comună depăşeşte 20 de miliarde de euro. Există o pierdere pe parte de dezvoltare rurală de circa 4 procente, dar care ar putea fi compensată din bugetul naţional.
De la București, ministrul Agriculturii spun că nu va susține plafonarea subvențiilor pentru fermele mari.
Poziția României privind fondurile pentru agricultură:
„În discuţiile pe care le-am avut şi nu am avut puţine cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: nu. România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat”, spune ministrul agriculturii, Petre Daea.
Subvenţie pe hectar --România
174 euro
Subvenţii pe teren -- România
Total: 2,5 mld euro
Marii fermieri
47% din cele
10 mil. ha.
Fermele româneşti
Total: 3,4 mil. ferme
53% au sub 1 ha.
5% din cele 10 mil. hectare
(sursa: MADR)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
