Legea "51% produse româneşti”, cosmetizată ca să fie pe placul CE

Comisia pentru Agricultură din cadrul Camerei Deputaţilor va dezbate săptămâna aceasta două proiecte de lege privind comercializarea produselor alimentare. Parlamentarii doresc astfel să rezolve problema infringementului demarat de Comisia Europeană pe această lege şi să introducă noua variantă a proiectului în plen, pentru un vot final.

Miercuri, 15 martie, parlamentarii din Comisia pentru Agricultură, dar şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România,  ANSVSA, Consiliul Concurenţei, şi opt asociaţii din industria alimentară printre care PROAGRO, Eco Legum Vidra, LAPAR sau Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România vor dezbate din nou pe marginea legii comerţului alimentar din România (legea 150/2016), aşa-numita lege a produselor româneşti în hypermarketuri.

Reintroducerea acestei legi în Parlament vine după ce Comisia Europeană a declanşat prima etapă a procedurii de infringement prin decizia de a trimite scrisoare de punere în întârziere României. Comisia susţine că a-i obliga pe retaileri să achiziționeze cel puțin 51% din produse alimentare și agricole de la producătorii locali ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor, potrivit Economica.net.

Ce se dezbate miercuri

Potrivit anunţului Camerei Deputaţilor, miercuri vor avea loc dezbateri generale pe marginea a două propuneri de act normativ de modificare a legii comerţului alimentar, care sunt similare. Ambele propuneri au fost însă respinde de Senat, prima Cameră care le-a luat în analiză.

Primul dintre ele a fost introdus în circuitul parlamentar anul trecut de 10 deputaţi PNL şi propune prevederea potrivit căreia comercianţii să fie obligaţi ca "pentru produsele alimentare precum lapte, produse lactate, carne, produse din carne, fructe, legume panificaţie, patiserie, cofetărie, fabricate de către producători din România să asigure spaţii de expunere şi vânzare de cel puţin 50% din suprafaţa existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. În acest sens minimum 20% din aceste spaţii să fie alocat către toţi producătorii locali"

De asemenea, potrivit acestui proiect, serviciile, discounturile şi orice alte obligaţii cerute de către comercianţi producătorilor români de produse alimentare nu pot depăşi 5% din valoarea mărfurilor comercializate. Proiectul a fost respins de către Senat.

Al doilea proiect  a fost introdus în Parlament tot în 2016 la iniţiativa senatorului PNL Ioan Cristina. Acesta propune acelaşi procent de 50% din suprafaţa de raft să fie acordată prodcătorilor de alimente locali. De asemenea, acesta propune ca "serviciile, discounturile şi oricare alte obligaţii cerute de către comercianţi producătorilor români de produse alimentare nu pot depăşi 5% din valoarea mărfurilor comercializate". Proiectul a fost respins de către Senat.

Ce forma ar putea lua legea

În urma dezbaterilor, legea comerţului alimentar ar putea lua însă o cu totul altă formă faţă de cele două propuneri, parlamentarii având ca scop evitarea infringementului dar cu menţinerea unor prevederi care să le faciliteze producătorilor locali spaţii de desfacere în marile magazine. "De data aceasta am schimbat modul de lucru. Am solicitat asociaţiilor şi instituţiilor implicate să îşi menţioneze punctul de vedere în scris, astfel încât la aceste dezbateri să putem ajunge rapid la nişte concluzii finale", spune Ioan Munteanu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.