Avem motive de laudă atunci când vine vorba de miere. România este principalul producător din blocul comunitar. Şi totuşi, producţia internă nu acoperă întreaga nevoie.
România este unul dintre cei mai importanţi producători de miere din Uninuea Europeană. Avem aproximativ 40 de mii de apicultori, înregistraţi oficial, care, împreună, deţin peste 1,6 milioane de familii de albine. În fiecare an producem, în medie, peste 25 de mii de tone de miere. Cel mai bun an a fost 2015 când ne-am situat pe primul loc în Europa cu o producţie de 35 de mii de tone. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte consumul, suntem la coada clasamentului. Anual, un român consumă în medie doar 550 de grame de miere.
Jumătate din mierea produsă este exportată
- Eu eram consumator frecvent, dar din cauza faptului că mi s-a ridicat glicemia a trebuit să reduc, rar...”, spune un bărbat.
- Luăm borcane din alea la un kilogram, vreo trei-patru borcănaşe, aşa.
- Asta pe lună
- Da, pe lună. Cam în fiecare zi câte două linguriţe luăm, dimineaţa, explică o doamnă.
- O folosesc şi în cafea, dar cea de salcâm, spune o altă femeie.
- De ce de salcâm?
- Pentru că aşa am înţeles că este cea mai bună. De salcâm, de rapiţă, am înţeles că este ok în locul zahărului. care este un produs toxic, să zicem.
Mai bine de jumătate din cantitatea de miere pe care România o produce, merge la export. Adică între 12 şi 15 mii de tone, în funcţie de cât de bun a fost anul respectiv. O bună parte din cealaltă jumătate este vândută în ţară prin diverşi procesatori şi doar foarte puţină direct de către cei care o produc.
Procesatorii amestecă mierea, pentru a-și maximiza profitul
Doar că, pentru a-şi maximiza profitul, procesatorii amesteca mierea românească cu diverse sortimente de miere din import.
Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine, explică: „În România, din păcate, toată mierea care se comercializează sau 99 la sută din mierea din supermarketuri scrie pe ea: amestec miere UE şi non-UE. Miere românească sută la sută nu mai găsim decât de la unul-doi-trei procesatori. Apicultorii, în general, vând pe marginea drumului. Sunt în jur de 20 de procesatori care, din păcate, amestecă acest produs românesc cu produse venite din spaţiile extracomunitare, mă refer la Ucraina, China, Mexic, Argentina şi nu mai ştim ce consumăm, din păcate”.
Consumatorii confirmă că au avut diverse experiențe cu mierea din magazine.
„Din magazin mi s-a întâmplat mie. Am luat şi era mai mult apă şi cu zahăr, nu a fost nimic bun”.
„Era o doamnă în care aveam încredere, că era de ani de zile, dar nu am mai văzut-o, că nu poţi să iei aşa de la oricine”.
Soluții pentru o miere de calitate
Una dintre soluţii ar fi înfiinţarea unor cooperative de către apicultori.
„Cinci, şase tineri la un loc care împreună accesează un proiect pentru a construi o făbricuţă de procesare a mierii, unde să îşi vândă la un loc producţia” - este soluția pe care o vede Ion Popescu, apicultor.
Radu Plăvănescu a moştenit din tată în fiu pasiunea pentru albine. Primul apicultor al familiei a fost străbunicul său. Acum are 280 de familii de albine care produc, în fiecare an, cinci tone de miere. A reuşit să vândă chiar şi în afara ţării.
Radu Plăvănescu, apicultor: „Avem în Anglia, în Luxemburg, în Franţa, am trimis şi la un mic distribuitor chiar şi în Japonia. În jur de 2-3 tone”.
Mierea nu o vinde la procesatori, ci o transformă chiar el în 17 categorii de produse, inclusiv cosmetice şi lumânări. Spune că foarte important este ca noilor generaţii să le fie insuflată pasiunea pentru albine.
Radu Plăvănescu, apicultor: „Am început anul trecut o serie de ateliere în care vin copiii, însoţiţi de părinţi, bineînţeles, şi le arătăm cum lucrează albinuţele în stup, cum se ia mierea din stup, cum se extrage şi cum se pune în borcănele."
Dușmanul albinelor
Una dintre principalele probleme cu care se confruntă apicultorii români este schimbarea climatică. Modificarea bruscă a temperaturilor şi a vremii a devenit tot mai frecventă, afectând serios activitatea albinelor.
Ioan Fetea, preşedinte Asociaţia Crescătorilor de Albine: „Au un efect extraordinar de negativ asupra producţiilor şi asupra albinelor. De la înfloritul rapiţei poate au fost 2 sau 3 zile care au permis un zbor de cules, dar şi acesta întrerupt de rafale de vânt, de ploi, nopţile foarte reci, albinele ies târziu la cules şi din acest punct de vedere pierdem aproximativ 40, 50 la sută din valorificarea nectarului de la rapiţă”.
La nivel mondial, cel mai mare producător de miere este China cu peste 500 de mii de tone pe an.
Urmăriți o dezbatere despre problemele apiculturii românești și concurența paradoxală a Chinei în emisiunea „Agro Jurnal” pe care o puteți accesa aici. Emisiunea se difuzează sâmbăta și duminica de la ora 9:00.